vineri, 8 februarie 2013

Abecedar apicol pentru incepatori

Dupa ce am facut o Scurta introducere in lumea albinelor si am incercat sa explicam diferenta intre Apicultura si cresterea albinelor, astazi este cazul sa trecem un pic mai la subiect si sa dam o mana de ajutor celor care vor sa se apuce de asa ceva. Pentru aceasta voi incerca sa fac o scurta trecere in revista a modelelor de stupi, instrumentelor si termenilor folositori celor care vor sa se apuce de cresterea albinelor. Chiar daca v-am convins deja in articolele anterioare ca metoda Warre sau stupul traditional japonez ar fi varianta ideala pentru o astfel de activitate, nu  strica sa cunoastem un pic si metoda "clasica" de apicultura. Asta pentru ca mai ales in prima faza veti fi probabil nevoiti sa achizitionati familii de albine de la apicultori clasici si trebuie sa aveti idee ce inseamna un roi sau o familie, un stup sau o rama stas, ca sa intelegeti mai bine pe ce dati banii. Cu timpul, sa speram ca pasionatii cu stupi populari in sistem Warre se vor inmulti, iar un roi sau o familie de albine oferite cadou pentru un tanar incepator se vor gasi mai usor in viitoarele comunitati sustenabile.

Sa incepem in primul rand cu stupul. La noi in tara lazile se impart pe trei modele principale, iar ramele la fel. Stupul orizontal este denumit astfel deoarece extinderea familiei de albine se face in lateral, prin adaugarea succesiva de rame. Este recomandat de obicei incepatorilor deoarece intretinerea lui este mai "usoara" si este foarte des intalnit in remorcile apicole cunoscute de toata lumea. Contine cam 20 de rame 1/1 numite rame intregi sau rame de cuib, care au dimensiunea exterioara de 435x300mm. Stupul vertical este probabil cel mai intalnit stup de la noi, numit si stupul Dadant. Este format dintr-un corp principal numit si cuib, cu 9-12 rame 1/1, unde are loc cresterea puietului si iernarea albinelor. La acesta se adauga vara, deasupra cuibului, corpuri suplimentare mai mici numite magazie, care sunt destinate recoltarii mierii. Ele contin rame de 3/4 cu dimensiuni de 435x230mm sau rame de 1/2 de 435x162mm. Stupul multietajat seamana cel mai bine cu modelul Warre fiind compus din corpuri de aceeasi marime suprapuse vertical. Un corp are 10 rame de dimensiune 3/4 la stupii stas ME sau 10 rame 1/2 la varianta multietajat redus sau stup MER.

Aici poate ar fi utila o discutie legata de suprafata si volumul ideal al unui corp. Suprafata are legatura cu marimea ghemului de iernat, iar din acest motiv cred ca 10 dmp ar fi ideali. Volumul are legatura cu mierea recoltata, cu cat e mai mic se poate recolta mai usor si pe sortimente. Aici cred ca un 20 de litri ar fi cea mai buna alegere. Ca idee, un corp de stup Warre la 30x30x20cm are suprafata interioara de 9 dmp si volum de vreo 18 litri. Iernatul se face pe minim doua corpuri si vara se ajunge pana la sapte corpuri. Dintr-un corp de 18 litri se obtin cam 12 kg de miere, dar depinde si cat de plin este. Un corp traditional japonez mi se pare cam mic la 22x22x15cm adica la vreo 5 dmp suprafata si cam 7 litri volum. Iar lazile de la stupii clasici sunt mult prea mari. Un corp clasic cu 10 rame 1/1 are 45x38x32cm adica 17 dmp si 55 litri, iar un corp de multietajat are 45x38x25cm adica 17 dmp si 43 litri. Chiar si corpul de 1/2 cu 45x38x18 dmp are 17 dmp si 30 litri. La comparatii trebuie tinut evident cont ca in stupii clasici ocupa loc si ramele, plus spatiul dintre rame si scandura corpului. La warre ramele sunt inlocuite cu barete, iar la japonez nu mai avem decat doua traverse de sprijin si fagurii sunt lipiti de peretele cutiei.

Achizitionarea albinelor. Perioada ideala de start este luna mai sau iunie, cand este perioada roitului. Un roi inseamna de obicei cam 3-5 rame cu albine insotite de o matca. Roiurile se obtin la finalul primaverii atunci cand spuneam ca albinele incep construirea de botci pentru cresterea de matci tinere. In acel moment apicultorii care nu doresc sa lase albinele sa roiasca in mod natural, au de ales intre doua variante: sa distruga saptamanal botcile sau sa faca asa-numitul roit artificial. Adica sa scoata din familia care vrea sa roiasca botcile mai mari impreuna cu 2-3 rame de albine pentru a crea din ele un roi. Acesta se pune intr-o cutie separata in vederea vanzarii sau cresterii pentru formarea unei noi familii. Cand un roi creste si ajunge sa ocupe 8-10 rame se cheama ca am obtinut o familie adevarata, puternica si gata de produs miere. Pretul la care se vinde o rama de albine variaza intre 30 si 50 ron, functie de sezon, numarul de albine sau calitatea si cantitatea de puiet prezenta. Asadar puteti cumpara un roi pe 4-5 rame la 150-250 RON sau o familie de 8-10 rame la 300-500 RON. Acest cost include rama de lemn, fagurele construit, puietul sau mierea din celule plus albinele de pe fagure.

Fiecare roi sau familie vine cu matca ce este inclusa in pret, in schimb cutia trebuie de obicei adusa de cumparator. Pe mine m-au ajutat mult in acest sens stupii din polistiren pe care i-am primit cadou, deoarece sunt foarte usori si transportul era simplu de realizat. In rest, in ciuda faptului ca se manevreaza bine si ofera o izolatie buna, stupii din plastic sunt cat se poate de nesanatosi. Substantele chimice care intra in compozitia polistirenului sunt toxice, iar odata expusi la soare incep sa emane din ele. Cu toate acestea, se fac stupi din asa ceva, ba chiar sunt considerati ultima fita in materie de apicultura, fiind in general mai scumpi decat stupii din scandura de brad. La fel de nociva este si folosirea placilor de placaj, PAL sau OSB la construirea capacului sau peretilor stupului. Aceste placi prefabricate contin adezivi pe baza de formaldehida si nu sunt de obicei recomandate nici la construirea casei sau mobilei, ce sa mai spunem a stupilor care stau in soare si emana in interior toate aceste chimicale. Scandura simpla netratata ramane asadar cel mai sanatos material pentru realizarea stupilor.

Interesant este ca si in cartile Anastasiei gasim informatii legate de cresterea albinelor. Modelul de stup recomandat de aceasta seamana surprinzator de bine cu un stup octogonal de tip warre cu fund rabatabil si intrari multiple: "Grosimea scândurilor va fi de cel puţin şase centimetri, spaţiul interior al stupului cel puţin patruzeci pe patruzeci, iar lungimea nu mai mică de un metru douăzeci. în colţurile îmbinărilor interne vor trebui confecţionate triunghiuleţe de lemn care vor trebui să dea o formă rotunjită colţurilor. Una din extremităţi va trebui s-o închideţi, făcând atenţie să nu fisuraţi grinzile (scândurile) stupului. La cea de-a doua extremitate însă, veţi face un fel de uşă, pentru care va trebui să adaptaţi o scândură în aşa fel încât să oputeţi lua la nevoie. Scândura care va ţine loc de uşă se va fixa provizoriu cu cârpe sau cu buruiene. Pe toată lungimea uneia din îmbinările laterale vor trebui practicate fisuri de aproximativ un centimetru jumătate de înalte, fisuri care nu trebuie să fie mai aproape de treizeci de centimetri de extremitatea deschisă. Acest stup se poate aranja pe nişte pari în grădină, la o înălţime nu mai mică de douăzeci-douăzeci şi cinci de centimetri de la pământ, latura cu fisuri va trebui să fie orientată spre sud, dar mai bine ar fi ca stupul să fie aşezat sub streaşină casei."

Trecand pe plan local, poate ar merita amintite si cateva initiative interesante de pe la noi. Una ar fi stupul "bio" al profesorului Ursu de exemplu. Se bazeaza pe o rama asezata transversal unde matca depune oua in celule de trantor, preferate de varroa, iar prin distrugerea lor de apicultor scade si gradul infestarii. Il apreciez mult pe profesorul Ursu, am invatat multe din filmele sale de pe internet si l-am admirat inclusiv pentru partea legata de predarea matematicii online. Cu toate astea, stupul sau merge in continuare pe ideea de apicultura "industriala". Cu rame mobile, faguri artificiali si tot tacamul. Este tot ceva fortat, ca un fel de monocultura care foloseste piatra vanata in loc de cide, dar tot nu se poate numi permacultura. Ceva mai buna este metoda aplicata de Maximus, iar cartile acestuia sunt valoroase si merita citite. Chiar daca mai foloseste inca rame in stupi multietajati de 8 rame, Ciprian a renuntat la foitele de ceara artificiale si tratamentul il face natural. Adica acid oxalic si medicamente homeopate, ceea ce merita luat aminte. Pentru ca sunt cazuri in care aceste metode pot face mai usoara tranzitia de la tratamentele chimice cu Varachet-ul clasic catre o eliminarea totala a medicamentelor administrate albinelor.

Maximus recomanda de asemenea iernarea albinelor cu fundul stupului deschis. Ideea este ca albinele pot ierna linistit in stup cu fundul deschis, prin care se face o aerisire mult mai buna chiar si atunci cand urdinisul este acoperit cu zapada. Aerul cald se ridica sus iar CO2 produs prin respiratie coboara. Albinele sufera mult mai tare la vant, umezeala, mucegai si lipsa aerului decat la frig. Iernand "in fundul gol" cum se spune pe forum, consuma poate un pic mai multa miere pentru incalzire. Asta nu place apicultorilor clasici, motiv pentru care ei nu agreeaza metoda, ba chiar le infofolesc cat mai tare si micsoreaza cuibul cu diafragme de placaj. Asta si pentru ca ghemul nu acopera toata suprafata cutiei imense si patrate, iar la colturi apare mucegai. Ei incearca apoi sa elimine umezeala prin tot felul de pernute sau plapumioare absorbante, stau toata iarna cu ochii pe urdinise, curatand zapada, iar primavara adauga treptat rame laterale, pe masura ce familia creste. Toate acestea se pot rezolva mai usor prin iernatul cu fund deschis si stup de marime apropiata de dimensiunea naturala a ghemului. Pe masura ce familia scade sau se extinde, ghemul urca sau coboara in mod natural pe verticala, nu in lateral asa cum se intampla in stupii clasici. Iar daca cutia are forma rotunda, octogonala sau macar hexagonala, avem suprafata ideala pentru ghemul de albine care n-a avut niciodata forma patrata.

Trecand la experientele proprii, povestea mea in ale albinaritului a inceput de vreo trei ani si in mai se fac doi ani de cand am luat prima familie de  albine. Am pornit cu stupi clasici si warre, incercand sa ajung treptat la o metoda naturala de crestere a albinelor. Daca veti citi aventurile mele povestite pe forum veti vedea ca am modificat in timp stupii warre pe care intial ii construisem conform instructiunilor din cartea abatelui. Tot in carte gasiti modul de trecere de la stupi traditionali la cei warre. Puteti gasi apicultori dispusi sa va vanda "roi la pachet" adica albinele scuturate intr-o cutie de carton, fara rame si faguri. Majoritatea prefera totusi sa le vanda cu tot cu rame, astfel ca va trebui sa aveti la inceput 2-3 stupi clasici din care sa faceti apoi transferul in cei naturali. Dupa cele doua sezoane am ajuns asadar sa mai invat cate ceva si sa fac modificari la stupii construiti de mine dupa cum urmeaza. Initial am crescut grosimea scandurii, de la 2 cm la 4,5 cm. Anastasia spunea 6 cm dar in cazul ala nu prea mai poti ridica cutia de la pamant, mai ales dupa ce se umple cu miere. Apoi am trecut la fundul deschis, cu sita anti-varroa din inox, adica o plasa metalica ce acopera fereastra pentru aerisire decupata in fundul stupului. Carpa cu faina de sub acoperisul Warre care facea probleme cu mucegaiul, mai ales in absenta aerisirii din fund, a fost schimbata cu cateva scandurele subtiri si late de lemn.

Ma tenteaza ca anul acesta sa fac macar vreo doi stupi de forma hexagonala cu multiple intrari de genul Hexhive ca sa vad cum merge treaba si cu ei. Ulterior as dori, asa cum spuneam in episodul anterior, sa trec pe stupi octogonali sau ideal rotunzi, renuntand la cei vechi in momentul in care voi face mutarea la viitoarea comunitate. In interior voi renunta la baretele recomandate de Warre si voi merge pe varianta japoneza, folosind doar doua traverse de lemn, nu metalice, pentru sustinerea fagurilor. Prefer sa elimin pe cat posibil metalul la interior sau chimicalele la exterior. Singura exceptie ar fi sita anti-varoa care este din inox pentru a nu rugini. Aceasta permite aerului sa intre, dar tine afara soriceii de care albinele nu se pot apara iarna cand stau ghem. O modalitate de inlocuire a plasei metalice ar fi o scandura cu gauri mici pentru aerisire, dar aceea nu va rezista probabil la fel de mult. Pe exterior, deocamdata folosesc tabla galvanizata la capac, dar si acolo se poate merge doar cu lemn daca imbinarea este buna si apa nu patrunde la interior. Tratamentul aplicat scandurii este flambare la interior pentru distrugerea eventualilor microbi si ulei de in la exterior pentru o rezistenta mai buna la intemperii. Prefer sa evit vopselele chimice sau alte substante de protejare a lemnului, chiar si la exterior. Scandura groasa de 4 cm rezista ani buni, mai ales daca nu este plimbata anual in pastoral, incarcata, descarcata si trantita prin camioane.

Cu toate ca ma consideram bine informat cand am inceput, citind forumul veti observa ca am facut in doi ani cam tot ce scria sa NU se faca la carte. Asta este diferenta intre teorie si practica, intre a sti si a face, intre povestile frumoase si experienta datului de grinda cu capul propriu. Imediat se incheie a doua iernare prin care am trecut si asa cum se spune, primavara se numara albinele. Iarna acestui an a fost totusi blanda din acest punct de vedere si sper ca totul sa decurga bine in noul sezon. Sunt sigur ca mai am multe de invatat, dar din putinul pe care l-am inteles, incerc sa-i luminez pe cat pot si pe altii. Pentru alte nelamuriri sau intrebari recomand cartea abatelui Warre, topicul dedicat de pe forumul stuparitul si zona de comentarii a acestui blog. Atentie totusi de la cine alegeti sa primiti indrumarile respective, nu toti apicultorii apreciaza aceste metode de stuparit natural, la fel cum nu toti agricultorii inteleg permacultura. Acestea fiind zise, inchei aici partea a treia si ultima din acest mini-serial apicol si nu-mi ramane decat sa va urez spor la treaba. Vine imediat primavara si se apropie momentul cel mai oportun pentru inceperea acestei indeletniciri plina de impliniri care este cresterea albinelor.

23 de comentarii:

  1. Excelent! M-ai cucerit cu apicultura! Abia astept sa lucram impreuna si la astfel de lucruri! Totul pare simplu... doar oamenii le complica din dorinta de a avea rezultate uriase.
    Dar spune-mi, ai patit sa fi intepat de albinele tale vreodata? Cum te protejezi cand mergi la ele? Dupa cat timp te cunosc si nu te mai ataca?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, la inceput esti mai timid cand le vezi de aproape, dar cu timpul prinzi curaj si dupa un sezon ajungi sa le indragesti mai ceva ca pe un catel sau pisoi. Tot din cauza lipsei de experienta apar si intepaturile. Bineinteles ca poti purta echipament de protectie, dar depinde si cat de mult vrei sa te blindezi. Am combinezon complet, dar uneori pun numai masca sau masca si manusile, ca este cald vara in el. Oricum, cate o intepatura din cand in cand face bine la sanatate, iar cu timpul capeti imunitate.

      Apoi, depinde si ce faci, ca daca te duci doar sa verifici ceva si nu te apuci de scos faguri in principiu n-au treaba cu tine. Majoritatea intepaturilor mi le-am luat la maini, cand nu aveam manusi corespunzatoare sau nu purtam deloc. Cele de la cap sunt mai rau, ca se trag la ochi si vreo 2 zile arati haios. Am avut vreo 3 din astea, cand n-am pus bine masca sau cand m-am apropiat doar sa le observ, fara masca, si s-au ciocnit de mine. La spate, brate sau picioare nu se pun, te dor un pic si apoi ca si cum nu ar fi.

      Ștergere
  2. multumesc pentru aceste postari atat de bine documentate. Imi doresc si eu macar unul-doi stupi, deocamdata problema e in studiu :)

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc si eu. Ideal ar fi sa incepi cu vreo 3 familii si apoi sa ajungi la minim 5 ca sa poti invata mai usor si sa ai o recolta chiar in anii slabi.

      Ștergere
    2. Salut, mi-am construit 1 stup warre si in aprilie-mai as vrea sa cumpar o familie completa pe rame clasice si sa o mut in warre. Fiind incepator, ce imi recomandati? multumesc

      Ștergere
    3. Asa cu spuneam si AICI: Gasesti si roi la pachet, dar e mai bine sa incepi cu 2-3 clasici cumparati la final de aprilie. In iunie daca vezi ca apar botci, intr-o zi cu soare pe la ora 11 scuturi matca veche si vreo 3-4 rame de albina in stupul warre. Stupul vechi il duci la minim 10 metri distanta pe un alt suport, iar stupul warre il lasi in locul celui vechi. Bagi in el o farfurie de miere ca sa le urezi bun venit si sa nu plece din el. Eventual pui matca in cusca cu capac de ceara daca reusesti si vrei sa fii mai sigur. Fara matca nu pleaca si in 2-3 zile pana rod capacelul de ceara, numai bine se obisnuiesc cu noua casa.

      Ștergere
    4. Flavian, sa zicem ca iau in primavara 1 stup cu 30 familii/8 rame (asa e un anunt pe net). In ziua cu soare, iau 3-4 rame din clasic pe care trebuie sa fie si o matca si le scutur in warre? Pot sa merg in paralel si cu clasic si cu warre(cu distanta intre ele)? Multumesc.

      Ștergere
    5. Cred ca anuntul este gresit. Intr-un stup este o singura familie, cu o singura matca. O familie pe 8 rame costa intre 300 si 400 RON de obicei. Intreaba daca este matca marcata, te ajuta ca incepator sa o gasesti mai repede. Da, evident ca poti merge in paralel cu ambii stupi, asta era si ideea. Ideal ar fi sa faci scuturatul cand observi ca apar primele botci. Astfel te asiguri ca albinele ramase in stupul vechi vor avea cat mai curand o matca noua. Cand apar primele botci cauti matca veche si o scuturi in corpul warre.

      Ziua cu soare si ora 11 au urmatoarea semnificatie: intr-un astfel de moment majoritatea albinelor sunt plecate la cules. Asta te ajuta sa gasesti mai usor matca veche. Iar la intoarcere culegatoarele vor intra in stupul warre si se vor apuca de construit faguri. De aceea e bine sa nu scuturi mai mult de 3-4 rame din stupul vechi. Pentru ca noul stup va beneficia de toate albinele care se intorc de la cules si vor ramane apoi in el. Asta este si motivul pentru care este bine sa muti stupul vechi cat mai departe si eventual sa-l maschezi dupa un tufis sau pom, pentru ca daca il gasesc se vor duce la el.

      Albinele ramase in vechiul stup se vor reorienta, vor beneficia de puietul ramas in rame care a fost ouat de vechea matca, pana va ecloza una din matcile noi care vor iesi din botci, iar apoi vor dezvolta si ele o familie tot mai puternica. La final vei obtine doua familii: una din warre si una din stupul clasic. Recomandam sa incepi cu 2 sau 3 stupi clasici pentru ca daca ceva merge prost (omori matca veche de exemplu sau botcile nu eclozeaza sau nu se imperecheaza etc.) atunci ramai cu o familie bezmetica sau chiar doua. Familiile bezmetice (fara matca) greu mai pot fi recuperate, iar ca incepator, sansele ca ceva sa mearga prost sunt destul de mari.

      Ștergere
    6. Multumesc Flavian pt raspunsul detaliat, chiar mi-ai lamurit mai multe probleme!

      Ștergere
  3. Admirabil modul în care priviţi lucrurile. Sunt un ecologist convins, şi adept al respectării "drepturilor" animalelor. Fascinantă chestia cu respectarea particularităţilor albinelor şi oferirea unei căsuţe corespunzătoare, chiar dacă asta înseamnă o reducere a producţiei.
    Tatăl meu a avut stupi, dar amintirile nu sunt foarte plăcute, din cauză de... înţepături. Eram copil şi nu prea gustam "pasiunea" asta!
    Acum încerc să mă apuc de albinărit, am ceva cunoştinţe din "străbuni", dar asta nu înseamnă nimic dacă mă raportez la complexitatea problemei. Încerc să mă documentez cât mai bine, şi probabil că o să revin cu muuulte întrebări. Îmi plac mai mult stupii hexagonali, faţă de cei rotunzi sunt circumspect, mi se par greu de executat la noi.
    Mult succes în tot ce faceţi!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc de aprecieri si spor la treaba daca va apucati de albinarit. Pentru stupi poligonali exista AICI un calculator foarte util. Eu am gasit la Hornbach scandura de 3000x250x45mm. Am selectat in calculator 6 laturi, 45 mm grosime si 920cm2 suprafata. Rezulta bucati de lungime 240mm adica ies lejer 12 bucati pentru 2 corpuri hexagonale dintr-o scandura. La o inaltime de 250mm si 920cm2 arie, volumul unui corp iese numai bine la vreo 23 de litri. Incepeti cu cartea abatelui Warre si daca mai aveti intrebari va astept cu placere... :)

      Ștergere
  4. Care ar fi avantajele stupilor hexagonali, octogonali si rotunzi? in afara din punct de vedere al faptului ca albina s-ar simti mai bine in un stup de forma rotuna. Si apoi arnajarea ramelor, in un stup hexagonal si octogonal, poate mai poti folosiniste cadre si sa pui rame normale, dar in ala rotund e mai greu. Si revin la intrebare de la inceput , care ar fi avantajul din pucnt de vedere finainciar ca apicultor sa ai asemena stupi?

    http://www.google.ro/imgres?hl=en&biw=1920&bih=1056&tbm=isch&tbnid=Sm7o0jjUgksZIM:&imgrefurl=http://www.gdrural.com.au/&docid=sQt5ln8DXqnoNM&imgurl=http://www.gdrural.com.au/images/pagemaster/cost_tri_lr2.jpg&w=666&h=413&ei=p1dtUd7MMMvxtQab8YHACQ&zoom=1&ved=1t:3588,r:29,s:0,i:173&iact=rc&dur=1711&page=1&tbnh=164&tbnw=264&start=0&ndsp=41&tx=146&ty=18

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca am mai explicat. E vorba si de curentii de aer si de mucegai. De eliminarea ramelor sai cresterea naturala a fagurilor. Noi aici nu vorbim de apicultura, ci de cresterea albinelor. Deci punctul de vedere financiar ne intereseaza destul de putin... :)

      Ștergere
  5. ce este rama BD sau stupul DB ? nu gasesc nicaieri pe net o explicatie

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din cate stiu Stupul Dadant sau Dadant-Blatt adica DB sunt acelasi lucru. Este modelul vertical, cu 10-12 rame 1/1 in cuib si magazie de 1/2 sau 3/4.

      Ștergere
  6. salut. tocmai mi-am luat 3 familii(roiuri) si am o intrebare. care ar fi prima lucrare care ar trebui sa o fac? m-am uitat un pic mai timid pe la ele de curiozitate dar nu am ridicat ramele.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa le asiguri suficiente rame incat sa creasca pana la toamna... :)

      Ștergere
    2. ms mult :)si daca intr-un stup am o rama cu mai mult fagure de trantor si in altul e mai slabut cantitaiv...si in puiet si in albine.

      Ștergere
    3. Se mai intampla. Cresc ele amandoua familiile. Iar trantorii eu cel putin nu-i consider de prisos.. ;)

      Ștergere
  7. Salut! am citit undeva despre constructia stupilor hexagonali dar nu-mi mai amintesc daca aici sau altundeva...ma puteti ajuta? va multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai mai citeste odata articolul si comentariile de mai sus, poate te lamuresti... :)

      Ștergere
  8. imi explicit putin cuv. rama? te rog...

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Albinele construiesc in mod natural faguri din ceara, ca un fel de pereti verticali cu mici celule pe fata si verso, in care adauga mierea. Acesti pereti verticali au o grosime de aproximativ 2,5 cm si sunt in numar de 7-10 in mod normal. Latimea lor depinde de marimea incintei, a scorburii sau stupului in care locuiesc albinele. In mod natural, ele lipesc acesti faguri de peretii scorburii cu ceara. La stuparitul "sistematic" ideea a fost ca prin introducerea unor cadre de lemn, numite rame, albinele sa lipeasca fagurii de aceste cadre, care pot fi astfel extrase si manevrate mai usor de catre apicultor. Pentru mai multe detalii da un search pe google si vei gasi fotografii de genul ASTA

      Ștergere