marți, 27 noiembrie 2012

Nu poti umple un pahar deja plin

Revedeam zilele trecute filmul Avatar ocazie cu care mi-a ramas in minte ceea ce ii spuneau lui Jake locuitorii Pandorei: "You cannot fill a cup that is already full". La care Jake are o replica interesanta si le raspunde: "My cup is empty". Care ar fi sensul observatiei respective ? Ideea din spatele ei este ca pentru a invata pe cineva niste lucruri noi este de multe ori necesar sa-l dezveti de cele vechi. Iar daca mintea celui pe care te chinui sa-l inveti este prea plina de prostii pe care nu le poti scoate de acolo, de multe ori este foarte greu sau chiar imposibil sa reusesti sa-l inveti ceva nou. Schimbarea prin care trece lumea noastra in aceste vremuri este in primul rand o schimbare de mentalitate. Iar de aici problema noastra. Zidul de care ne lovim atunci cand incercam sa-i vorbim taranului despre permacultura sau medicului despre homeopatie. Economistului despre colaps financiar si fizicianului despre alternative energetice. Arhitectului despre case din cob si biologului despre legatura omului cu plantele.

La politica si fotbal se pricep toti, ca doar astea sunt "circul" din lista de nevoi de baza ale "prostimii" pentru care "painea" incepe in schimb sa devina o problema. Asadar, compensam cu si mai mult circ, in domeniile caruia fiecare dorel poate fi un specialist fara diploma. Cand vine totusi vorba de fizica, chimie, economie, medicina sau fizica lucrurile se schimba. De obicei in momentul in care auzi o persoana vorbind cu convingere despre un astfel de subiect prima intrebare care iti vine in cap este: dar tu ce facultate ai terminat ? Obiceiul respectiv este o conditionare. Sistemul te conditioneaza in primul rand sa crezi ceea ce iti spune la scoala. Sa inghiti ceea ce au gandit altii inaintea ta si iti este servit pe tava, spre memorare, fara prea mult loc de interpretari. Te conditioneaza apoi sa acorzi credit celor cu diplome, adica "expertilor" in domeniul respectiv. Stiati care-i necazul cu expertii ? Nu esti expert, nu existi. Nu ai diploma, nu esti bagat in seama. Iar diploma, stiti deja, o poti obtine doar daca repeti ceea ce te-a invatat sistemul. Este un cerc vicios aparent fara iesire.

Mintea lui Jake era goala. Poate ca suna ciudat raspunsul sau. Avand in vedere pregatirea sa militara nu prea avea cum sa fie goala, era cel mai probabil plina de tactici de lupta si specificatii ale armamentului din dotare. Da, dar era goala de notiunile pe care ceilalti membri ale echipei stiintifice le aveau despre natura, biologie, chimie sau spiritualitate. Iar cheia este exact aici. Ca sa iesi din cercul vicios, poate ca nu trebuie sa lupti, ci sa renunti. Sa renunti la incercarea de multe ori sortita esecului de a invata ceva alternativ in domeniul tau de baza si sa incerci sa cauti alte domenii in care sa vezi lucrurile din perspective diferite. Esti economist ? Invata biologie de la Marioara Godeanu. Esti medic ? Invata economie de la Chris Martenson. Esti biolog ? Invata tehnologia caselor din cob de la Ianto Evans. Esti arhitect ? Invata medicina de la Christa Todea. Astfel in timp ce tu studiezi alternative din alte domenii, de alternativele din domeniul tau se vor ocupa altii.

Ideea acestui articol a plecat de la o discutie pe care o aveam zilele trecute cu ezotech pe baza unui post de-al lui hymerion. El scrie in general editoriale economice in care repeta aceleasi prostii care i-au fost bagate in cap in timpul scolii si le-a repetat ulterior pana la exasperare de-a lungul carierei jurnalistice. Deci la capitolul economie, face infinit mai mult rau decat bine in privinta iluminarii altora mai putin priceputi. Insa cand vine vorba de medicina, uite ca reuseste sa fie obiectiv. Poate sa judece corect si sa obtina un raspuns critic, nedistorsionat de ani de zile de spalare pe creier. Partea proasta este insa ca majoritatea se opresc aici. Lipsa curiozitatii sau lipsa timpului sau poate tot conditionarea este motivul pentru care unii nu reusesc sa vada padurea de copaci. Tocmai au dat cu capul de ciudatenia din medicina, dar nu realizeaza padurea de ciudatenii din jurul lor. Nu inteleg ca padurea este sistemul. Iar cei mai multi nu pricep asa cum nici hymerion nu pricepe ca medicul ala de aia face ceea ce face, pentru ca sistemul este astfel gandit incat sa NU puna pret pe sentimente, pe har, pe bun simt, pe OMenie. Pentru ca asta este sistemul in care regele este banul si scopul este controlul.

Atata timp cat ai un sistem care iti spune ca totul este ban si ce nu se poate valorifica in ban nu conteaza, de ce te astepti la alte rezultate ? Ah, ca poti incerca sa pedalezi contra cascadei ? Evident, poti crede ca "ciudateniile" sunt mici exceptii rezolvabile. Cu o lege, cu niste proceduri, cu niste controale, cu niste reguli. Care vor fi bineintele suntate, ocolite, sarite, incalcate, spaguite. Cu fiecare lege noua si cu fiecare gard nou care "elimina o exceptie" apare imediat si puzderia de portite sau medode pentru ocolire. Iar cand gardurile sunt prea multe, punem de o "revolutie" si o luam de la capat, dar cu acelasi rezultat. De ce ? Din nou, pentru ca asta este sistemul. La asta duce. Bani si control, prin transformarea ultimei urme de resurse materiale, umane sau sufletesti in bani. Restul nu conteaza. Iar pana nu te trezesti complet, ridici din umeri si continui sa crezi in continuare in povesti gen: “sistemul actual este cea mai buna varianta posibila... normal ca sunt si dezavantaje in capital/comun/social-ism... ce-ai vrea sa renuntam la bani si stat sa ne intoarcem la epoca de piatra ?" Repeti bazaconiile tipice pe care profesorii de la ASE ti le-au bagat in cap si ulterior cei de la tembelizoare ti le-au repetat obsesiv: doar asa se poate. Regele este banul si economia actuala cu “bubele” (a se citi bolile cronice) de rigoare este cea mai buna varianta.

Nu este ! Exista alternative. Pune mana si cauta-le ! In caz contrar, risti sa ramai adormit si sa continui sa crezi ca respectiva "ciudatenie" este doar o eroare. O simpla "exceptie" de la regula care spune ca in general lucrurile stau asa cum spun specialistii, nu restul de "gica contra" cu pareri "neavizate". Daca reusesti totusi sa duci lucrurile mai departe, se intampla un fenomen interesant. Astazi te intriga medicina, domeniu in care ajungi treptat la concluzia ca lucrurile nu stau chiar cum spun medicii. Maine mai afli o ciudatenie despre alimentatie si plante, ceea ce te face sa tragi concluzia ca si in agricultura lucrurile sunt cam putrede. Ulterior economia incepe sa scartaie si iti dai seama ca expertii habar nu au sa-ti explice motivele. Iar daca initial nu vedeai padurea de copaci, cu timpul incepe sa se formeze imaginea de ansamblu. Care treptat te va ajuta sa recunosti in padurea sistemului si propriile greseli. Pentru ca in final cercul va deveni complet si vei reveni la meseria ta de baza, privind-o din perspectiva tuturor celorlalte lectii acumulate. Abia atunci vei putea realiza intr-un final cat de gresit era modul in care vedeai lucrurile anterior. In acel moment iluminarea va fi completa si seria de "aha"-uri se va termina cu un "wow" de proportii.

Ajungem asadar sa ne intrebam: oare ar fi bine ca atunci cand discutam despre un anumit domeniu sa-l intrebam pe interlocutorul nostru ce pregatire de baza are ? Iar daca ne spune ca exact subiectul discutiei este specialitatea sa sa nu-i dam credit suplimentar ci din contra, sa-l tratam usor circumspect ? Sa ne gandim ca "paharul" sau poate a fost umplut iremediabil cu prostii care acum dau pe afara ? Ca probabil ne recita manuale din programa de facultate si in loc sa ne informeze, mai tare ne dezinformeaza ? Ar fi poate mai usor asa, dar uneori exista si exceptii: oameni care s-au trezit la realitate pe parcursul studiilor sau chiar inaintea inceperii acestora. Persoane care au inteles ca trebuie sa ia din cursurile scolii doar minimul de informatie pertinenta si au lasat de multe ori dezinteresati sau chiar dezgustati resul balastului inutil cu care este incarcata programa oricarei institutii de "educatie" in ziua de azi. Iar respectivii poate duc acum o lupta disproportionata cu proprii lor colegi si fostii profesori in incercarea de a-i trezi si pe ei, in timp ce acestia ii considera niste "ciudati" aflati in minoritate.

In acest caz raspunsul la intrebarea de mai sus nu mai este chiar asa simplu. Nu poti trage concluzii asupra opiniei unui om doar pe baza pregatirii profesionale. De prejudecata este greu sa scapi si ideea ca omul este "pregatit" in domeniu, un "expert" sau o "personalitate" va trage la cantar in mod voluntar sau involuntar. Iar sa respingi pe cineva din start pentru ca s-ar putea sa fie deja prea spalat pe creier pentru a emite o opinie obiectiva, bazandu-te numai pe diploma de la dosar, evident ca nu este util. Ideal ar fi ca indiferent de persoana din fata noastra, sa folosim propriul filtru emotional si mental pentru a-i judeca afirmatiile. Sa nu mai luam totul de-a gata si sa credem sau sa dam valoare unei judecati doar prin prisma persoanei care o emite. Sa judecam ideea si nu omul. Sau pe scurt, asa cum spunea cineva pe vremuri... Question Everything: "The important thing is not to stop questioning."

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

8 comentarii:

  1. Eu ma lupt cu urmatoarea prejudecată: dupa ce am citit "Construind cu pamant" a lui Gernot Minke, am devenit brusc interesat de construirea unei case din pamant. Insa absolut toti cei care m-au auzit au strambat din nas: cand toti construiesc cu caramizi, vii si imi spui ca o casa din pamant e mai buna ? Pai atunci de ce folosim caramizile ?
    Tot Minke dadea raspunsul: in era in care orice lucru trebuie sa aduca bani, cum sa mediatizezi o metoda ieftina de constructie a unei case ? Normal ca metoda e luata in deradere.

    O chestie interesanta: eu nu prea pot dormi dupa-amiaza. Singurul loc in care am reusit sa adorma a fost in casa binicilor, intr-o casa din chirpici. O fi doar o coincidenta, o fi umiditatea reglata de pereti, cine stie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vestea buna este ca lupta incepe incet-incet sa se incheie. Dupa ce suficiente persoane vor incepe sa scape de diversele prejudecati ale vechiului sistem, noile comunitati vor oferi posibilitatea cooperarii cu persoane care inteleg si accepta mult mai usor idei noi. Sa vezi ce bine dormi intr-o casa construita cu mainile tale in mijlocul unei gradini unde fiecare pom si floare te cunoaste de cand era samanta... ;)

      Ștergere
  2. Bravo pentru articol! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. puteti sa va puneti si urmatoarea intrebare: cand s-a trecut de la chirpici la caramida, de ce s-a facut pasul asta? daca era caramida o optiune mai rea, lumea ar fi revenit imediat la chirpici. deci?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Deci esti pe topicul gresit. Iar discutia era despre cob, nu chirpici sau caramida... :)

      Ștergere
  4. O tema pe care o urmaresc demult si care s-ar putea sa-ti placa, poate si altora. E tot asa, ceva complementar cu ce se discuta aici. Dar oricum, nu prea stiam unde sa postez.
    http://bigfootevidence.blogspot.ro/2012/12/two-of-em-mk-davis-and-fbfb-breaks-down.html

    Ioan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma pasioneaza mai putin "ursuletii" de fapt nici macar filmele despre "omuletii verzi" nu le mai urmaresc de multa vreme. Am ajuns deja la ideea ca totul este posibil, asadar nu mai are rost sa caut dovezi sau materiale in sensul acesta. Cel putin pana atunci cand fiintele respective vor decide ca meritam sa comunice cu noi.

      Ștergere