sâmbătă, 24 noiembrie 2012

De weekend - casele din cob

Nu putem discuta despre viitorul comunitatilor sustenabile fara a aduce in discutie si problema locuintelor. In episodul de astazi, casele din cob. Pentru neinitiati, cob-ul este un amestec din lut, nisip, paie, apa si pamant. Amestecul acesta se transforma intr-un fel de turta de o consistenta asemanatoare cu plastelina cu ajutorul careia poti construi case in forme cat mai artistice dar mai ales sanatoase. Atat ca materiale folosite sau tehnologii de fabricatie, cat si ca energie consumata, umiditate, rezistenta la cutremure, durabilitate in timp. Dar sa lasam mai bine linkurile de azi sa vorbeasca de la sine:

Unu. Introducere la construcţiile ecologice (partea I)
Hai să zicem că pe planeta Pământ ar exista un material de construcţii abundent, aflat practic la îndemâna a peste 80% dintre oameni, în cantităţi copleşitoare, gratuit sau la preţuri derizorii (de genul sub 10 dolari tona, esenţialmente pentru transport). Sună halucinant, nu? Să împingem ipoteza şi mai departe, zicând că acest material nu este numai omniprezent, dar este în plus şi cel mai bun posibil pentru a construi case în care să locuiască oameni, pentru că e capabil să ţină răcoare vara şi să înmagazineze căldură iarna, este impermeabil la apă cu un tratament simplu dar permeabil la vaporii de apă, adică adio igrasie, este complet nepoluant ba chiar purifică aerul. Pare ştiinţifico-fantastic, nu? Ce poţi face ca să opreşti toate astea? E simplu, creezi un material de construcţii scump, poluant şi prost, ca să facă cineva bani din monopolul ăsta, mulţi bani. Un material din care să faci clădiri care se încing vara şi se răcesc bocnă iarna, ca să fie nevoie să le conectezi ca pe bolnavi la aparate, pompând energie contra bani, mulţi bani. Un material care să fie permeabil la apă, dar să stopeze vaporii de apă, ca să ai condiţii de mucegaiuri, şi astfel clădirile să se renoveze periodic, pentru bani, mulţi bani, iar oamenii să se trateze împotriva astmului. Mai are rost să spun că pe bani, mulţi bani?
Doi. Introducere la construcţiile ecologice (partea a II-a)
Comportamentul lutului într-o construcţie este absolut unic, şi aici începem să vedem cu ce avem de-a face. Să începem cu umiditatea aerului din interior. Există o relaţie foarte interesantă între lut şi umiditatea unei case. Practic, omul are nevoie de o umiditate ambientală de 30-70%, sub acest nivel răceşte foarte uşor, iar peste acest nivel face astm. Lutul conservă în mod firesc această umiditate, dând drumul la vapori de apă dacă se coboară sub 30%, şi absorbind vapori de apă dacă se creşte peste 70%. Nu e nevoie de nimic special, de nici un aparat, de nici o forma de energie pentru a obtine acest efect. Acesta e lutul. În zonele cu climat rece, vaporii de apă din aerul de interior ies prin pereţi spre exterior. Dacă aerul e răcit în pereţi şi atinge punctul de condens, atunci se produce condensarea. Umezeala reduce capacitatea de izolare termică şi poate duce la creşterea ciupercilor. Avand o mare capilaritate, lutul transportă rapid umiditatea în afara clădirii, pericolul condensării în pereţi fiind redus. Cimentul nu este capabil de acest mecanism. De fapt, cimentul face exact pe dos, având nevoie de input energetic care să-i corecteze defectele. Într-o casă cu tencuială pe bază de ciment umiditatea se reglează prin intermediul aparatelor.
Trei. Ianto Evans, The Hand-Sculpted House
Și cum pot să fie toate bune și frumoase, spune Evans, dacă societatea te obligă să-ți faci o casă la fel “ca toți oamenii” – din beton, blocuri de BCA, plăci OSB, polistiren, lindab, “lavabilă” și termopane – materiale care sunt simultan ridicol de scumpe, toxice în diferite grade și produse de una dintre cele mai poluante ramuri ale industriei mondiale, aceea a materialelor de construcție? Rezultatul – previzibil chiar și pentru unul care a picat Bac-ul a patra oară: o casă colțuroasă, o combinație banală de cuburi și paralelipipede în care e frig iarna și cald vara. O casă cu un preț exorbitant, care cere enorm de multă energie pentru a putea fi locuită. O casă etanșă ca un borcan de plastic - vorba unui neamț priceput, sătul de modernisme, mutat recent în România. O casă care nu te încântă și care nu te liniștește. O casă pe care trebuie urgent să o umpli de flori și tablouri ca să o faci să pară frumoasă. O casă la care nu ai muncit tu cu mâna ta, ci “meșterii”. O casă care nu spune nimic despre cel care o locuiește, ci doar despre banii săi și despre statutul pe care vrea să-l aibă.

Concluzia ? Casele din cob regleaza in mod automat umezeala, mentin caldura iarna si racoare vara, sunt ieftine ca material si tehnologie, reduc poluarea si consumul de energie. Mai trebuie adaugata doar o soba inteligenta si ai locuinta ideala. Iar la final, daca v-am convins in ce priveste utilitatea cob-ului si ati inceput sa va faceti deja bugetul pentru o casa asemanatoare cu cea de la Diribao, dar va ingrijoreaza inca faptul ca lucrarile care presupun construitul unei asemenea case sunt obositoare si plictisitoare inseamna ca n-ati citit articolul de aici: Cei 12 care au tăbăcit cobul. Atentie totusi, sa nu faceti confuzie intre cob si chirpici:
Intre cob si chirpici exista tot atatea diferente ca si intre o vaca si o capra. E adevarat ca ambele au coarne, patru picioare, un bot prevazut cu doua nari pentru respiratie, nasc pui vii pe care-i hranesc cu lapte. Totusi, dincolo de asemanarile enumerate, care sunt frapante, exista si niste usoare diferente. Tot asa, intre cob si chirpici exista subtile diferente, pe care nu le-as neglija. Casa de cob nu trebuie lipita, pentru ca nu crapa. Nici tencuiala nu trebuie lipita, pentru ca, daca e facuta corect, nu crapa. De varuit poti s-o varuiesti, dar nu e singura optiune. Culorile pe baza de argila sunt la fel de bune, si adesea mult mai impresionante. Da, o casa din cob nu are nevoie de reparatii timp de sute de ani. Acoperisul, depinde din ce-l faci, periodic trebuie reparat, si la o vreme schimbat complet.
P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

26 de comentarii:

  1. @Falvian
    Nu stiu daca casele de cob se diferentiaza foarte mult de cele din lut (de pe la tara de la noi).Din cate stiu casele de lut au la baza - lutul paiele apa si nu stiu daca si alte ingrediente (nisip, pamant) si nici in ce proportie totusi, locuintele de lut:
    - nu tin cald iarna
    - peretii nu sund drepti (finisajele sunt slabe calitativ datorita materialelor folosite)
    - necesita in mod permanent "lipiri"
    - varul de pe pereti nu are o culoare uniforma
    - soarecii isi fac gauri cu usurinta

    Ce parere ai despre locuintele din baloti de paie? Cred ca paiele tratate corespunzator (poate cu var) ar putea fi mai bune, mai ales daca pe exterior s-ar utiliza OSB/scandura iar pe interior gips carton.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vezi daca nu citesti articolul cum trebuie ? Spuneam in final exact asta: NU faceti confuzie intre chirpici si cob. Ceea ce spui tu se aplica la casele din chirpici, nu la cele din cob.

      Apoi, privind balotii de paie, parerea mea este ca ar merge doar daca este placata cu scandura care este naturala. Gips carton-ul este scump, artificial, rigid si se obtine industrial cu poluarile de rigoare. OSB-ul este si mai rau, pentru ca este toxic si elimina cu timpul formaldehida. Nu mi-as face o casa din asa ceva, cel mult un pod sau o cabana in care sa nu locuiesc.

      Ștergere
    2. @Flavian
      Ma refeream la astfel de case (exceptand modul de tencuiala) - nu cred asadar ca se suprapune modul de fabricatie cu casa din cob:
      http://www.greatnews.ro/ghiduri/casa-din-baloti-de-paie-cum-se-construieste.html

      In privinta diferentelor intre chirpici si cob ar fi mai bine daca nu ai specifica doar ca exista diferente mari ci ai preciza concret:
      cele din cob sunt 80/90% paie in timp ce cele din chirpici ....% paie, etc. Asadar modul de febricatie si ai merge doar pe avantaje.
      Fiecare cititor este diferit, intr-o lume in care toata lumea promite verzi si uscate eu prefer sa incerc cel putin sa gandesc cu mintea mea pornind de la date fizico-matematice.
      Daca ma uit la site-ul in care este prezentat cuptorul racheta si vad ca se utilizeaza acelasi material (cob)pentru constructie sincer, nu cred ca sunt utilizate prea multe paie in cob. In plus consider ca totusi ar trebui utilizate mijloce de incalzire mai moderne, care sa asigure o incalzire permanenta intr-un interval de temperatura. Un cuptor racheta ca orice alt cuptor (indiferent de randament)ajungi sa faci seara cald de ajungi la 25-27 de grade, iar dimineata presupunand ca ai o casa foarte bine izolata te trezesti cu 19-20 de grade.

      Revenind la locuinta poate as alege scandura pe exterior iar pe interior ca varianta la rigips as face apel tot la lemn. Problema ar fi costul cu lacuirea si din cate stiu lacul este o perioada toxic - cat elimina vaporii si in plus este "combustibil").

      Ștergere
    3. Da, cunosc modelul caselor de paie. Problema este asa cum observi si tu tratamentul lemnului sau al celorlalte materiale care intra in constructie. Apoi ar mai fi o problema ceva mai delicata, legata de "energia" casei, un fel de feng shui daca vrei sa-l numesti astfel. Ideea este ca formele colturoase, cubice, patrate, nu sunt de dorit, pentru ca impiedica o circulatie corecta a energiei. In cazul caselor de paie este mai greu sa obtii formele rotunde pe care le poti realiza usor cu cob.

      Apoi revenind la diferenta chirpici fata de cob. Chirpicii sunt lut cu paie destul de multe. La cob paiele se folosesc foarte putin, iar cheia este nisipul, care ofera plasticitate materialului. Astfel acesta nu mai crapa, iar dupa uscare toata casa devine una, ca o cana din portelan. De aici si rezistenta impresionanta la cutremure si faptul ca nu este necesara structura de rezistenta.

      Proportia de nisip cu lut nu este o reteta precisa, depinde foarte mult de lutul folosit. Exemple sa gasesc tot pe unul din articolele recomandate: Am făcut primele teste de cob cu argilă albă din fântână. La Sasca utilizam raportul de nisip-argilă de 2:1. Aici e cu neputinţă, în concentraţia asta argila se lipeşte de picior şi e imposibil de frământat. Deci facem două turte, cu proporţiile 3:1 şi 4:1. Aşteptăm să se usuce măcar câteva zile, dar în mai puţin de 24 de ceasuri sunt arme letale, n-aţi vrea să vă împiedicaţi de ele noaptea pe întuneric. Se sparg însă uşor, şi înăuntru sunt plăcintele din cob sunt umede. Timpii de uscare ai cobului sunt, după cum spun toţi, foarte mari.

      Ștergere
  2. buna ziua!
    mai mult ca sigur ati prezentat acest film documentar, pe care l-am preluat de pe site-ul antiiluzii, a lui matt; din pacate multe, multe din filmele postate nu mai merg. totusi am gasit inca un link.. dar in engleza..

    Pământ primordial - Arhitectură ecologică benefică
    http://antiiluzii.blogspot.ro/2011/08/pamant-primordial-arhitectura-ecologica.html

    http://www.youtube.com/watch?v=DuDkfuziZiI]

    va doresc numai bine, sanatate si noroc ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. L-am vazut, dar nu mai stiu daca l-am pus si pe aici. Matt are multe filme valoroase, unele usor negative, dar totusi educative. La un moment dat ma oferisem sa-l ajut cu partea de gazduire, dar in ultima vreme a cam renuntat si el sa mai faca traduceri. Articolul sau pe tema caselor de cob este foarte bun si filmul la fel. Numai bine tuturor... :)

      Ștergere
  3. Niste poze pe care le admir de mult :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Dragilor, va urmaresc de ceva vreme postarile in special cele referitoare la cob, si am citeva nelamuriri . Asa ca o sa le detaliez. poate careva dintre voi .... aduce niscaiva clarificari:
    -daca am inteles bine cob-ul este o combinatie de argila, putine paie si nisip
    in ardeal, in bihor mai exact, se folosesc de sute de ani, caramizi din aceasta compozitie, se numeste vaioaga
    aceste caramizi de vaioaga, nu sint chirpicii care se folosesc in restul tarii
    in compozitialor intra argila, nisip si foarte putine paie, si sint asa de rezistente incit inprocesul de constructie chiar pot fi lovite usor cu ciocanul
    cu toate astea... au multe inconveniente
    vad ca se apreciaza foarte mult , calitatea lutului de a regla umiditatea
    fals total
    am avut 2 case facute din vaioaga
    si amindoua au prezentat aceeasi problema
    izolarea aproape inexistenta
    intradevar, vara e frumos si bine, pt ca este racoare, dar iarna este groaznic, seara faci foc in soba de lemne de stai in lenjerie intima, adica 28 de grade,da pe la ora 3 dimineata nu ai mai mult de 17 grade
    adica cind focul scade in intensitate.... sa dus si caldura
    sincer nu vad de ce cobul ar fi un material mai bun,deoarece din descrierile intilnite pe net, diferenta intre el si vaioaga este data doar de faptul ca nu este sub forma de caramida, ci peretele este cladit pur si simplu, bucata cu bucata
    apoi rezistenta la cutremure a cobului
    iar o problema falsa
    intradevar, nu se prabuseste casa la fel ca si cea de caramida, dar de crapat crapa, ba chiar mai rau
    apoi ideea falsa ca o casa din cob, nu are crapaturi in timp
    hm.... nu am vazut pe nimeni , vorbind de problema tasarii
    o casa din argila, este foarte grea
    deci, fundatia este supusa unei greutati mai mari decit la o casa normala
    alta problema, pe care am sesizat ca a mai pus-o cineva.... problema la care este extraordinar de sensibila si casa de paie..... soarecii
    eu personal am avut probleme cu soarecii si la casele dincaramida arsa... la cele din vaioaga....nu mai vorbesc
    intradevar, la construirea casei, costurile unei case de cob sit foarte mici, dar in traiul intr-o casa... conteaza si cheltuielile de trai in casa, nu numai cele de constructie
    adica degeaba construiesti casa cu 5000 de euro
    si apoi, anual bagi in incalzire 2000 de euro ca sa ai un minim confort
    mai ales, ca se bate moneda pe ecologie
    construiesti o casa ecologic, si apoi cind consumi.... consumi de spargi barierele, adica emiti la carbon cit pt 4 case normale
    sincer.... as vrea ideei care sa inpace si capra si varza
    adica casa ieftina...da cu solutii inteligente de izolare, care sa imbine mai multe solutii si practice, excluzind din start, constructia casei seminigropate in pamint... care la noi in tara, pt a nu fi inundat, presupune costuri... exorbitante

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca acele case din vaioaga sunt ceva intre casele din chirpici si casele din caramida, dar tot nu au legatura cu cele din cob, asadar orice comparatie este lipsita de sens.

      Ștergere
  5. De citit o carte foarte interesanta: Gernot Minke – Construind cu pământ. O gasiti pe http://www.scribd.com sau in librarii.

    Eu am citit-o si e o abordare foarte inginereasca a procesului de construire cu pamant. varianta cob-ului e doar una din ele. Sincer, nu pare cea mai buna. Personal, ar prefera varianta caramizilor din pamant (argila, nisip, ceva aditivi etc). Seamana cu chirpiciul, dar nu are nimic de-a face cu el. In plus, Minke prezinta teste pentru materialul ce va fi folosit pentru constructie, lucruri de care, intre noi fie vorba, satenii nostri nu prea au auzit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna cartea. Interesante analizele de la paginile 14-16 pe tema umiditatii, arata cat de mult poate varia absorbtia umiditatii de la o simpla zugraveala pana la tencuieli si placari cu materiale izolatoare. Apoi testele de comprimare si de uscare, dilatare si caldura, rezistenta la foc si multe altele. Se vorbeste despre atingerea izolarii termice dorite functie de cantitatea de paie si grosimea zidului.

      Pagina 39 este de asemenea relevanta: In 4.2 un lut cu 50% argila si 50% namol a fost amestecat cu nisip pana cand procentul de micsorare s-a apropiat de 0. Interesant de remarcat este faptul ca un procentaj de strangere de 0.1% este atins la un continut de 90% nisip avand diametrul de 0-2mm, in timp ce acelasi procentaj a fost atins mai devreme, cand nisipul avea diametrul intre 0.25-1mm la un continut de 80%.

      Ștergere
  6. Cob, chirpici, paianta, cam tot aia. Problema e apa, se infiltreaza si mananca peretii. Cat despre rezistenta la cutremur in link e aratat cum cedeaza pe masa de incercare o forma relativ rezistenta (un cilindru cu un diametru fff mic). Sigur, problema se poate rezolva cu niste lemn de salcam introdus in structura zidurilor.. Dar atunci nu mai e COB si ne fac de kko tzaranii de prin romania, cu tehnologii vechi de sute/mii de ani. Ca doar nu vrem sa stam in paianta sau chirpici nu? Ne ia lumea de tzarani si nu e bine. :)))

    Btw, caramizile SUNT din pamant (adica argila, nisip, etc, in diverse proportzii) doar ca arse in cuptor din niste varii motive..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dap, capra, vaca, oaie, cam tot aia. Cu concluzii de genul asta nu ajungem nicaieri. Poti sa o faci si din cele mai scumpe si elaborate materiale, daca o faci prost tot degeaba. Normal ca pot fi facute si case din cob care sa crape, sa nu tina cald, sa infiltreze apa, sa nu permita circulatia corecta a umiditatii. Dar poti sa faci si o casa din cob cu o proportie corecta de nisip, cu pereti suficient de grosi, pe temelie de piatra si cu o zugraveala corecta astfel incat nici una din problemele de mai sus sa nu existe. Iar avantajele de cost, sanatate si poluare fata de casele construite in mod clasic vor ramane valabile.

      Ștergere
    2. Pongo, in cartea pe care am recomandat-o mai sus sunt teste ce se fac pentru a arata rezistenta unei caramizi din pamant. Apa nu se infiltreaza neaparat, daca amestecul e cel corect.

      Ștergere
    3. @Flavian: eu ti-am expus ce probleme sunt (nu toate, la shobolani nu m-am referit de ex... care bineinteles se pot rezolva). La facultatea de constructii din Timisoara s-a studiat problema caselor din chirpici oarecum in extenso.
      Ieri am vazut o casa care cred ca era din COB undeva langa bucuresti (prin Ciolpani). Prietenul meu imi tot zicea ca e vorba despre chirpici.
      :-)

      Ștergere
    4. Eu sper ca in timp asemenea confuzii sau metode gresite de constructie sa dispara, iar pe masura ce casele din cob se vor inmulti si pe la noi vor demonstra prin exemplu viabilitatea tehnologiei.

      Ștergere
    5. Oameni buni am studiat si EU cobul sau argila cu nisip in limba engleza si cica daca zidul este foarte gros ,aI izolatie adica pentru locurile cu ierni grele trebuie 600 grosime ..in schimb ce at fi daca inprumuti de la chirpici vechiul fel de tencuiala cu sipci ca sa izoleze termic? Daca nu ar fi buna o izolatie de canepa care e eco si antirandum..radiatii dar cele mai bune izolatoare ramane paiele si cu masuri de protector tencuiala de argila poate cum ziceati scanduri si sipci la tencuiala...Asa ceva nu am auzit...poate doar firmele ce se codesc se pretind ca au solutii

      Ștergere
  7. Un mod interesant de incalzire a caselor care se preteaza si la cob: Korean Hypocaust

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Flavian
    De casele din canepa ce zici (canepa cu var)?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu am studiat suficient cat sa-mi dau cu parerea. Daca ar fi sa ma iau dupa articolul asta, cred ca tot cob-ul ramane mai accesibil si convenabil: De la canepa la earthship

      Ștergere
  9. Foarte interesant articolul si foarte educativ. Pot spune cu cea mai mare incredere ca citirea acestuia m-a ajutat in viata mea de zi cu zi. Tot ce tine de domeniul constructiilor si instalatiilor mi se pare foarte interesant iar prin aceasta cale tin sa ii multumesc celui care a scris acest articol. Daca tot suntem pe acest subiect, al constructiilor si instalatiilor as vrea sa precizez un singur lucru: pentru cei interesati de mai multe informatii legate de fose septice ecologice puteti gasi o lista de preturi fose septice la: http://www.poli-tan.ro/preturi-fose-septice.html

    RăspundețiȘtergere
  10. pot sa adaug si eu ca apreciez tematica, chiar daca sunt si oameni inchisi in cutie si indoctrinatzi ce se pun impotriva iesirii din cutie, sau mai bine zis DIN BORCANUL DE PLASTIC ERMETIC,. Normal ca este cea mai ecologica metoda de construire, cea mai sanatoasa, trainica, eficienta si economica, la indemana oricarui om cu doua maini si doua picioare. Am terminat scoala de constructii si am invatzat cat de capricioase sunt constructiile conventionale, scumpe si nesanatoase si sustinatoare a unui sistem standardizat ridicol. Recomand oameni buni sa va construitzi si voi case din omniprezentul material PAMANT, cel folosit si de toti ceilalti ingineri natrual nascuti precum furnica, si va doresc o viata sanatoasa si LIBERA !

    RăspundețiȘtergere
  11. Cobul sau argila cu nisip si paie este destul de periculoasa daca nu faci zidul pin la 600 pt iernile noastre si o tencuiala si cu sipci este si asta izolatie si se pot face si gauri cu batul in timp ce ridici zidul Asa cum caramida de calitate are..daca faci din blocuri brute cu Petris cica CEA mai trainica ar fi fost gasita in Anglia datand din 10000 ani inainte..cu acoperis bun si refacut...cele mai calduroase sunt de paie cu schelet de lemn si poate dulapi si tencuiala si de ce nu sipci in tencuiala pentru eficienta termica si reparatii..cat despite soareci izolatile bine si daca e nevoie schimbati paele

    RăspundețiȘtergere