miercuri, 31 octombrie 2012

Romania si comunitatile sustenabile

Am inceput in episodul trecut sa vorbim de explozia de comunitati din Rusia aparuta in urma cartilor Anastasia si Cedrii Sunatori scrisa de Vladimir Megre. Despre miile de familii si sutele de comunitati care s-au format in ideea reluarii legaturilor cu natura, intoarcerea la sustenabilitate si practicarea unor metode de gradinarit de tip permacultura. Ce putem spune totusi despre tara noastra si rolul ei in aceasta poveste ? Pai eu as zice ca zona cunoscuta astazi sub numele de Romania va avea si ea un rol major in viitor. Principalul rol este unul pe care l-a mai avut si in alte epoci. Acela de mediator. De traducator. De conexiune intre modul estic si cel vestic de viata. Iar cu referire la cele de mai sus, la propagarea catre vest a noului model de societate.

Din punct de vedere logistic lucrurile arata favorabil. Dispunem de aproximativ 15 milioane hectare teren agricol la o populatie care se apropie si ea treptat de acest numar. Evident ca cele 10 milioane hectare teren arabil sunt mai greu de transformat intr-o gradina verde, principala problema reprezentand-o nitratii infiltrati in panza freatica. Dar avand in vedere ca un hectar este suficient pentru o familie de 4-6 persoane si ca nu toti vor alege sa faca acest pas, cred ca putem lua in calcul doar cele 5 milioane hectare pasuni si faneata. Ideea nu este oricum sa socotim ce s-ar intampla daca toti vor adopta maine acest model, pentru ca scenariul se va derula oricum pe o perioada de multi ani. Initial vor exista pionieri, care in lipsa de infrastructura logistica si legislativa, vor incerca in grupulete sau chiar singuri sa-si caute un teren. Din aventurile lor vor putea invata si altii: Cum sa (nu) cumperi pamant in Romania profunda

Evident ca la inceput vor fi piedici si probleme de tot felul. Dar un avantaj major survine din faptul ca la noi infrastructura si agricultura sunt slab dezvoltate. Probabil ca vi se pare ciudat. Dar tocmai pentru ca in ultimele decenii politicienii nostri au pierut vremea, hectare intregi care astazi ar fi putut sa fie acoperite de betoane si asfalt, inca sunt disponibile. La fel si cu terenurile nelucrate din agricultura: decat sa transform intr-o gradina frumoasa un teren care a fost cultivat ani de-a randul cu plante modificate genetic, cu un sol ierbicidat, plin de nitrati si alte otravuri, prefer sa pornesc la drum cu o parloaga. Ar ajuta ce-i drept ceva legislatie care ar putea inlesni lucrurile, dar pentru asta trebuie sa existe si deschidere din partea oamenilor de rand. Iar asta este principala misiune in acest moment, constientizarea si lamurirea oamenilor asupra directiei in care se indreapta societatea actuala.

Ce ar urma ? In primul rand intelegerea si aprofundarea conceptelor. Apoi luarea masurilor, treptat sau brusc, dupa cum se simte fiecare in stare. Primele comunitati au inceput sa apara si la noi. Unele care intra sub umbrela eco si cauta inca sprijin de la institutiile actuale, gen Apsenii verzi. Altele mai radicale, care au decis sa o rupa brusc cu vechiul sistem, gen Valea Curcubeului. Sunt si cei care vor alege sa aduca un suflu nou intr-o comunitate sateasca deja existenta, dupa modelul Stanciova. Fiecare alege ce i se potriveste, mai ales ca pe masura ce comunitatile-pionier vor aparea, vor fi multi care vor invata de la ei. Atat in ce priveste reusitele, cat si in ce priveste esecurile. Exista o harta care se numeste Romania altfel creata de Teo si pe care punctele albastre se inmultesc de la o luna la alta. Cei de la Cesan vor organiza si ei la Brasov o intalnire pe aceasta tema in perioada 15-16 decembrie 2012.

Incep asadar sa apara tot mai multe optiuni pentru a face trecerea celor care se considera pregatiti catre un alt stil de viata. Personal as alege o varianta de mijloc, imbinarea tehnologiei cu o adaptare treptata la noul sistem. Vorbesc acum si dintr-o oarecare experienta, pentru ca pana nu demult eram genul de persoana care nu voia sa aibe nimic de-a face cu agricultura si vedeam lucrul cu plantele drept o activitate destinata celor care vor sa-si petreaca timpul la coada vacii. Ei bine, lumea se schimba si oamenii la fel. Primul proiect de acest gen a fost inceput de ai mei parinti acum mai bine de 10 ani. Un coltisor din lunca Oltului care fusese anterior teren arabil s-a transformat in vreo 5-6 ani intr-o livada frumusica. Ulterior insa a venit decizia schimbarii locatiei si am luat-o de la capat, cu alta gradina, acum 5 ani. Intre timp a inceput si aceasta sa prinda forma, pe langa pomisori a aparut si o cabanuta, o gradina de legume, cateva familii de albine si niste conjuncturi care m-au facut sa petrec foarte mult timp acolo vara aceasta. Am simtit legatura cu locul si natura m-a facut sa inteleg mult mai bine cele spuse de Anastasia, ale carei carti "coincidenta" a facut sa le citesc tot vara aceasta, dupa mai multe amanari.

Va spuneam "pe vremuri" ca cele mai bune lucruri si o asigurare pentru viitor o reprezinta metalele pretioase, fermele si energia. Inca mai sustin acest punct de vedere. Va spuneam atunci ca o ferma poate reprezenta generic orice de la o cabana la o ferma de cateva hectare. Intre timp lucrurile mi-au devenit mai clare si as merge pe varianta propusa de Anastasia: un hectar de familie, in comunitati de 100-150 de persoane. De ce un hectar ? De ce nu mai mult sau mai putin ? Pai ideal ar fi vorba sa existe o suprafata care sa asigure sustenabilitatea familiei respective. Ceea ce depaseste un hectar poate insemna un volum prea mare de munca si un efort financiar de achizitionare pentru o familie de rand. Iar cu 1000 de metri patrati poti face o gradina si planta cativa pomisori, poti experimenta pentru a obtine cateva legume proaspete si a intelege ce inseamna permacultura. Dar este o suprafata mult prea mica pentru a asigura biodiversitate.

Ati vazut in filmul despre Eden postat acum cateva zile modalitatea de a transforma gradina intr-o padure verde. In ideea de a folosi frunzele pomilor, rumegusul sau scoarta pe post de invelitoare a pamantului, denumita si mulch. Care sa protejeze pamantul, sa elimine nevoia aratului constant si sa furnizeze in mod natural ceea ce este necesar cresterii plantelor. Sa usureze recoltarea acestora, lucrul in gradina si controlul buruienilor. Exact asa cum se intampla in padure. Dar ce te faci cand nu ai padure si gradina are nevoie de material in fiecare an ? Cumperi remorci de resturi vegetale de la altii ? Nu suna prea ok treaba asta, nu suna deloc sustenabil. Tocmai de aceea un hectar este suprafata ideala care iti permite sa ai si cateva mii de metri acoperiti de pomi cu talie mare care sa asigure materia vegetala necesara anual. Iti mai raman cateva mii de metri pentru gradina, pentru o zona verde si o mica livada, pentru un iaz cu pesti si un coltisor unde sa pui cateva familii de albine.

Poti crea astfel un ecosistem divers, sustenabil si independent intr-o mare masura. Care te va sustine nu doar din punct de vedere hrana sau finante, ci mai ales din cel al sanatati atat fizice cat si psihice. Pe langa multitudinea de plante medicinale crescute in gradina sau mica padurice, o simpla plimbare in acest mediu poate face minuni. Par vorbe goale poate la prima vedere, dar pana nu ajungi sa experimentezi o noapte privind la stele in propria ta gradina este mai greu de inteles. La fel si sentimentele pe care le ai intr-o dimineata racoroasa de vara cand iti bei ceaiul pe terasa. Sau o dupa-amiaza petrecuta alaturi de cei mici care alearga prin iarba si se balacesc la soare. Trebuie sa gusti un pic din toate astea pentru ca apoi sa ajungi sa te intrebi tot mai des daca are rost sa te mai intorci la viata dintre betoane sau mai bine sa faci orice pentru a ramane acolo pentru totdeauna...

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

32 de comentarii:

  1. Flavian, vreau sa profit de ocazie sa popularizez un spaniol ce-a inceput un proiect de comunitate sustenabila. In Bihor. Si cauta OAMENI pentru a mari acea comunitate. Puteti afla povestea lui si vorbi cu el la: http://forum.autosustenabil.ro/viewtopic.php?f=14&t=186

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aha, cu capritze, interesant. Sunt curios daca apare pe harta lui Teo, cred ca l-ar ajuta

      Ștergere
  2. Avantajul Romaniei este ca (inca) "musteste" de viata.

    Eu am cumparat niste teren acum cativa ani (in intravilan, dar undeva la tara) in ideea unei investitii. Deocamdata nu m-am implicat serios din lipsa de timp, doar am tinut parcela respectiva. Ideea e ca, fara nici un efort, pe terenul respectiv dupa nici 2 ani am niste ciresi salbatici de toata frumusetea si o vegetatie "luxurianta" (chiar imi pun problema cum voi curati terenul pentru ca e intravilan si destinat constructiilor).

    Omul nu trebuie sa intervina prea mult pentru a lucra un teren in Romania si a se bucura de roadele lui. Doar sa nu distruga ceea ce exista deja.

    PS: mi-a placut asta cu "zona cunoscuta astazi sub numele de Romania". Si mai vrei legislatie sa te sustina :)
    PS2: cei care cumpara teren in Romania- recomandarea mea e sa fie foarte-foarte-foarte atenti la documentatia de proprietate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spor la treaba cu gradina. Vegetatia luxurianta ia-o ca pe ceva pozitiv: ai mulch cat cuprinde. Vezi ca este la promotie in Bricostore parca tocatorul de crengi, umblau si ai mei dupa asa ceva zilele trecute. In legatura cu documentatia de proprietate articolul pe care il mentionam in text este mai mult decat lamuritor. De citit toate capitolele: Cum sa (nu) cumperi pamant in Romania profunda

      Exprimarea cu zona cunoscuta azi sub numele de Romania sugera dorinta mea ca pe viitor granitele sa devina ceva de domeniul trecutului. Iar cand se va vorbi de Romania sa nu se vorbeasca ca de o tara, asa cum este azi, ci de o regiune pe o planeta fara granite. Pe care toti sunt OAMENI si cetateni ai planetei, nu ai unei tari anume. Sa spui Romania asa cum spui azi Oltenia sau Transilvania sau Banat.

      Ștergere
    2. Mersi. M-am amuzat la seria asta de articole cu cumparatul pamantului.

      Revin cu recomandarea: atentie la documentatia de proprietate. Adaugire: Cartea Funciara nu e suficienta (vad ca in articol tot zice nenea ala de CF). Ar trebui sa fie dar nu e. Ar trebui sa garanteze proprietatea ("statul garanteaza proprietatea privata...") dar de fapt doar informeaza ("la momentu X proprietar e Y...maine daca actele sunt facute aiurea si se judeca e posibil sa fie proprietar Z in CF").

      Asa ca atentie mare cumparatorii de teren, sa nu plangeti dupa :)

      Ștergere
  3. flavian, ti se pare ca lumea merge in directia descrisa de tine sau doar ti-ar placea asta?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @John Dow
      1) Este o diferenta enorma intre "stirile" (dezinformarile) din mass-media si ce se intampla in realitate! Principiul manipulatorilor de mase e simplu: "Daca vrei sa instaurezi un sistem intai il instalezi in mintile oamenilor si apoi ei vor actiona conform implantului si vor crea in lumea fizica acel sistem!"
      2) Actualul sistem e oricum spre final dintr-un motiv simplu si banal: i-a crescut gradul de entropie suficient de mult astfel incat mentinerea lui necesita o cantitate de energie imensa care nu-i mai justifica existenta. Ca sa ne intoarcem la comunitatile sustenabile, tema seriei de articole curente, mai crede cineva ca e normal (ca sa nu zic sanatos mintal) ca sa consumi mai multa energie (motorina, etc) pt lucrarile agricole decat energia pe care o obtii arzand materia vegetala obtinuta din respectiva lucrare?

      Ștergere
    2. de acord si cu felul in care se face manipularea si cu ideea de entropie.
      nu sunt de acord ca oamenii se indreapta acum spre un sistem descentralizat si autosustinut de tip mici comunitati agrare. nu sunt de acord ca oamenii se indreapta nici catre un sistem mai pasnic.
      si da, mi-ar placea sa fie asa, dar dovezile si human nature (aici cred ca flaviand face alergie :)) ) contrazic trendul asta.
      da, vor fi (si sunt) mereu oameni carora le place ideea de independenta fata de sistem, de microferma care se autointretine, de mici experimente. si eu sunt unul dintre ei. dar atat, sunt si vor fi cazuri izolate.

      Ștergere
    3. @John Dow
      E adevarat ca de bunavoie si nesilita de nimeni si nimic marea masa a oamenilor nu are de gand sa se indrepte catre un astfel de sistem. Ideea e ca peste 1-2 generatii s-ar putea sa fie obligati de imprejurari si sa fie singura modalitate de a trai. Ce te faci cand energia mentinerii intregii sandramale nu va mai fi disponibila la aceiasi parametri (vezi articolelel despre ERoEI) si totul va intra in colaps? Ai de ales: te relochezi intr-o comunitate auto-sustenabila sau astepti sa pice din stele vreo solutie de resuscitare a sistemului urbano-industrial.

      Ștergere
    4. De ce esti pesimist ? Care 1-2 generatii ? Eu sunt optimist si sper sa apuce sa-mi creasca pomisorii suficient inainte sa fiu nevoit sa ma mut acolo definitiv.

      Intrebarea "a fi sau a nu fi" pentru generatia actuala, care au mai ramas, este urmatoarea: sa plec din tara sau sa plec la tara ? Raspunsul corect este unul singur... ;)

      Ștergere
    5. Uite ca unii au studiat mai atent fenomenul dpdv statistic: http://milionarulmioritic.com/2012/10/31/migratia-de-la-oras-la-sat-un-exod/

      Ștergere
    6. Bunicel articolul. Dar diferenta procentuala sat-oras mai provine si din intrebarea de mai sus: majoritatea celor care pleaca din tara sunt oraseni, deci automat devin mai putini decat satenii.

      Ștergere
    7. La cum vad acum lucrurile nu doar eu ci si altii mai cunoscatori in domeniu, se estimeaza ca aproximativ un sfert din populatia lumii va face trecerea de la vechiul sistem la cel nou. In zona noastra procentul este posibil sa fie mai mare, datorita avantajelor din zona Romaniei expuse in articol.

      Ștergere
  4. Nu sunt pesimist! E posibil sa mai vina cineva cu solutii de carpeala care sa amane necesitatea stringenta de tranzitie la noul sistem.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Solutii de carpeala as putea vedea in sectorul energetic, economic si politic. Dar nu le vad deloc in zona agricola, sanatate si demografie. Acolo lucrurile iau o intorsatura tot mai trista pe zi ce trece. Noi suntem ultima generatie care pana acum 10 ani inca mai stiam ce inseamna rosii cu gust, jucatul prin gradina bunicilor, medicina bazata pe ceaiuri si plante, orase cu numar redus de autoturisme, o viata mai lipsita de stres. Pe cei de varsta copiilor mei nu-i mai vad ajungand la maturitate in actualul sistem.

      Ștergere
  5. Observ ca desi ideile de baza si intentiile sunt similare, din punct de vedere teoretic, adica formarea unor comunitati autosuficiente, obiceiurile oamenilor din aceste comunitati (si firile lor) ca de obicei, difera, de la om la om, si de la o comunitate la alta, chiar si acum cand sunt atat de putine. Ceea ce din punctul meu de vedere este destul de important. Pentru cine intentioneaza sa se "izoleze" intr-o astfel de comunitate, regasirea din punct de vedere al rezonantei sufletesti cu cei care sunt acolo, este importanta. As spune ca este un motiv de luat in calcul, pentru ca aceste comunitati sa nu fie izolate, sa existe relativ usor posibilitatea de a migra intre ele, pentru persoanele care nu se regasesc intr-o anume comunitate. Acest lucru este, cel putin acum la inceput, greu de realizat, datorita numarului mic de comunitati. Nu inteleg totusi, de ce 100-150 de persoane intr-o astfel de comunitate? Ce importanta are acest numar? Sper ca lipsa tehnologiei nu este un scop propus, deoarece aceasta duce la lipsa posibilitatii de comunicare, si nu mi se pare un avantaj, dimpotriva.

    Sunt si eu pentru alimentatie sanatoasa, viata sanatoasa, etc, etc.. Dar pun niste probleme practice, poate le pun prea devreme :)
    Ioan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, bineinteles ca inaintea formarii grupului sau acceptarea unor membri noi, este necesara o testare temeinica a compatibilitatii. Apoi "izolarea" va avea loc fata de vechiul sistem, nu intre comunitati. Comunitatile vor continua sa comunice intre ele, sa creasca si pe masura ce se inmultesc sa formeze o retea paralela cu vechiul sistem.

      Numarul de aproximativ 100-150 familii adica aproximativ 200-300 persoane este sugerat de Anastasia ca fiind optim. Nu este singura care a exprimat acest numar ca fiind ideal. Adica suficient de mic incat legatura dintre membri sa fie stransa, dar suficient de mare incat comunitatea sa se poata auto-sustine prin diversitate. Vezi si numarul lui Dunbar pe aceeasi tema.

      Discutia despre nivelul de tehnologie este exact tema articolului urmator. Este mai bine sa pui problemele practice inainte, nu dupa. Nu esti singurul care te gandesti si la partea practica a solutiei. Vom mai discuta pe tema asta aici si la intalnirea din 15-16 decembrie organizata de cesan.

      Ștergere
  6. Stimati Domni,

    A renunta la tehnologie inseamna o reintoarcere in Evul Mediu si in acelasi timp o renuntare benevola la o directie posibila a evolutiei.
    In fond, ce inseamna tehnologia?...Din punctul meu de vedere tehnologia este o unealta generalizata...Depinde de om cum stie sa o foloseasca...A o folosi in sens pozitiv sau in sens negativ este pur si simplu o alegere a fiecaruia dintre noi.Eu consider ca tehnologia poate fi benefica.A renunta la ea nu dovedeste decat faptul ca umanitatea nu este in stare sa o foloseasca in sens pozitiv.
    Sunt tehnologii care in momentul de fata sunt ascunse, puse la index de catre cei care doresc ca lucrurile sa ramana asa cum sunt...Nu inteleg de ce viitoarele comunitati independente fata de sistem nu ar putea folosi tehnologii cum este cea bazata pe descoperirile lui Tesla , sau tehnologia orgonica.Utilizarea acestor tehnologii chiar ar asigura un avantaj acestor comunitati fata de sistem.Exista suficienta cunoastere din acest punct de vedere , numai ca nu a fost pusa in aplicare la o scara suficient de mare...S-a gandit oare cineva cat de mult ar beneficia permacultura daca in cadrul acesteia ar fi utilizata tehnologia orgonica de crestere accelerata a plantelor?...Probabil ca nu.
    Comunicarea...Comunicarea este extrem de importanta...Este neaparat necesar ca viitoarele comunitati sa poata comunica intre ele...Fara comunicare nu se poate stabili increderea si fara incredere apar conflictele.Comunitatile poate ca se pot izola fata de sistem, dar nu este bine sa se izoleze una fata de cealalta.Asa cum spunea Domnul Flavian, comunitatile trebuie sa formeze o retea paralela fata de sistem, dar dupa parerea mea acest lucru nu se poate face fara tehnologii neonventionale.De exemplu, folosind tehnologii Tesla se poate crea o retea de comunicare(voce si transmisii date) complet independenta fata de sistem si nedetectabila.Categoric, este vorba de foarte multa munca si de implicarea mai multor grupuri de persoane pricepute, dar tehnic vorbind realizarea unei astfel de retele este posibila.

    Un alt anonim

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ceea ce spuneti este exact punctul meu de vedere asupra evolutiei de viitor, mai putin partea cu intoarcerea la evul mediu in lipsa tehnologiei. Asta pentru ca asa cum exista tehnologii ale punctului zero de care putina lume stie, exista si alte "tehnologii biologice" foarte putin folosite in lumea de azi: telepatie, levitatie, proiectarea constiintei, auto-teleportare etc. Vom mai discuta in articolele urmatoare legatura dintre ele si tehnologia "clasica", metode de tranzitie si altele.

      Ștergere
    2. @Anonim4 noiembrie 2012, 13:30
      Ma bucur sa intalnesc persoane care sa aiba aceleasi idei ca mine si Flavian! Nu stiu cat ati urmarit comentariile de pe blogul acesta, dar eu am mai discutat cu Flavian pe aceleasi idei enuntate de dvs. Eu unul am testat diverse disp. orgonice, si pasive si active si stiu de potential. Atat in agricultura cat si in domeniul vindecarii energetice. Pe blogul meu (click pe nick) urmeaza sa dezbat unele din aceste tehnologii (principii de functionare si constructie) si ce rezultate am obtinut eu, dar dupa o serie de articole introductive.

      Ștergere
  7. Multumesc pentru raspuns, Flavian. De fapt, eu cam banuiam raspunsurile. Dar nu stiam cum sa aduc subiectul in discutie :)
    Uite, mai jos iti atasez o adresa de blog cu informatii foarte interesante. Dar cam trebuie citit pentru a fi inteles. Nu e neaparat despre comunitati autosustenabile, dar este cumva complementar.
    http://hrana-vie.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cunosc blogul, chiar zilele trecute citeam articolul despre mutarea Mihaelei din Germania in Belgia. Tu esti Mihaela ?

      Tema blogului seamana oricum foarte mult cu ceea ce se discuta in cartile Anastasiei despre hrana oamenilor si relatia cu sanatatea. Este chiar foarte legat de comunitatile sustenabile, in care va trebui sa ne ingrijim de gradina proprie astfel incat ceea ce plantam acolo sa devina pentru noi hrana vie... ;)

      Ștergere
  8. Nu e Mihaela, sunt unul din prietenii ei de pe internet(Ioan), am incercat sa atasez raspunsul mai sus, acolo unde am pus si comentariul anterior, dar n-am nimerit :) De la ea am aflat si eu de cartile lui Megre, si multe altele...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ok, Ioan, spor la citit in cazul asta... :)

      Ștergere
  9. De pe blogul Mihaelei, partea cu folosirea plantelor din flora spontana(a unor plante si in anumite cantitati, de la caz la caz) merita toata atentia, dupa parerea mea. Dar a avut si ea sursele ei de inspiratie remarcabile, a avut sansa sa se afle in preajma unor oameni ca Franz Konz sau Brigitte Rondholz, nume care pentru majoritatea dintre noi nu spun nimic, din pacate. Mihaela este insa foarte atasata de Elena Nita Ibrian, o mare naturo-terapeuta romanca. Dupa Franz Konz insa, procentul cumulat al plantelor(comestibile) din flora spontana in alimentatie ar trebui sa fie de minim 20%, pentru o buna pastrare a sanatatii, asta inseamna implicit si un consum mai mic cu cel putin 20% pentru producerea hranei!. Dar aceasta informatie este grosiera, conteaza foarte mult experienta. Sapere aude, cum zice si Mihaela :)
    Ioan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa cum ziceam, am mai intrat ocazional pe blogul ei si al lui Cristela, in cautare de retete vegan. Acum le-am adaugat si la pagina mea de adrese utile pentru un studiu mai aprofundat. Ce nu am inteles pana acum de la ele este motivul pentru care inca mai bantuie prin stainataturi in loc sa vina sa-si faca o gradina acasa la ele. Daca zici ca Mihaela a citit si Anastasia ar trebui sa fie constienta ce inseamna o bucatica de pamant in tara ta unde sa cresti plante ingrijite de mana ta.

      Ștergere
    2. Cartile cu Anastasia banuiesc ca le-a citit, cel putin ea mi le-a recomandat. Daca vrei parerea mea despre Anastasia, da, sunt carti foarte bune, dar mai sunt atatea carti bune care asteapta sa fie citite, sau pe care le-am citit deja. Nu le-am citit in intregime pentru ca timpul e scurt si citesc mai multe odata, din pacate, dar le voi citi in intregime pana la urma. Mi se pare ca si autorul mai scrie pe volume. Cat despre comunitati, parerea mea este inca in formare, nu pentru ca acum am aflat de ele, ci pentru ca mie mi se pare a fi o problema mai complexa. In orice caz, chiar daca lucrurile vor evolua in aceasta directie, nu cred ca vor ramane definitiv asa, cred ca este un pas intermediar, cata vreme si comunitatile se bazeaza pe proprietate. Dar, cum am spus, parerea mea in legatura cu comunitatile nu e definitiva.

      Mihaela are intentia sa vina in tara si sa cultive propriile plante, numai ea stie cand, sau nici ea nu stie cand :). Nu stiu Cristela.
      Ioan

      Ștergere
    3. Multumesc pt. adaugare. Nu stiu cand voi veni, dar voi veni. De mine depind inca mai multi oameni, pe care nu pot sa-i las dintr-o data cu "ochii in soare", doar pt. a-mi indeplini, pe loc, visele. Caci ei nu-mi impartasesc idealurile, de mult ori, nici macar nu pot intelege ce vreau eu de fapt si ce am in cap. Asa ca pana una alta, cresc urzici, papadii, barba tapului si alte plante deosebit de folositoare si de hranitoare in Belgia, spun in dreapta si stanga - via Internet si presa civilizata - ce stiu, iar intr-o buna zi, imi voi gasi si eu o casuta de lut si lemn, pe care o voi salva de la "moarte" [caci numai o constructie veche este o constructie cu adevarat ecologica (in Germania, dispare de ex. sub beton, asfalt, constructii, etc. in fiecare an o suprafata egala cu suprafata lacului Bodensee!!)], undeva intr-un sat uitat de lume, o casuta cu pridvor si prispa, cu livada, gradina, beci, fantana si alte minunatii. Si am sa scriu si am sa am grija de plantele salbatice, care trebuie neaparate salvate din fata prostiei omenesti, si am sa dau copiilor din sat toate lucrurile folositoare pe care le-am invatat eu in viata asta. Si am sa cant neaparat cu batranii din sat si cu toti copiii. Si poate am sa umblu imbracata numai in ie si fota. Sau am sa invat sa tes la razboi. Sau sa cioplesc in lemn. Cine mai stie ce imi va aduce mie viata!?! Bunica mea spunea: "Om trai si om vedea, cu Dumnezeu inainte!" - cum as putea face eu acum altfel?
      Va doresc tuturor multa sanatate si liniste sufleteasca,
      Mihaela

      Ștergere
    4. Am uitat sa spun o poveste interesanta, pe care sigur nu ati mai citit-o in alta parte. Medicul Aliantei pt. Sanatate din Germania, prof. dr. Karl J. Probst (nu va lasati iritati de lucrurile negative pe care le veti citi in Internet despre domnia sa) a parasit, tocmai pt. a pune 100% in practica visul Anastasiei, definitv Germania si s-a stabilit in Bolivia. Totul a inceput de la faptul real, ca in Germania nu se mai poate practica medicina (sau orice altceva de altfel) asa cum iti dicteaza constiinta, ci esti obligat sa te conformezi normelor in vigoare, altfel patesti ca dr. Issel, dr. Hammer, dr. Bruker, dr. Schnitzer si multi alti medici, care si-au vazut existenta si cariera distruse sau periclitate de atotputernicia statului. Copiii nu pot fi educati asa cum considera parintii lor ca este bine pt. ei, ci asa cum crede statul (o scoala precum scoala lui Schetinin nu ar fi posibil de realizat in Germania, cel putin deocamdata). In Bolivia (a cautat special o tara saraca, de care sa nu fie interesate tarile bogate, in special SUA), in apropiere de Santa Cruz de la Sierra, si-a cumparat o proprietate de 1 ha si a intemeiat o ferma numita "Anastasia". A renovat casa existenta pe teren si a mai construit niste cladiri noi care ii servesc precum clinica medicala, face agricultura biologica (datorita climei tropicale, are tot anul la dispozitie absolut toata hrana necesara), vinde tot excesul de produse asigurandu-si astfel un venit suplimentar, duce o viata in autarhie, este complet autonom. Si mai fericit ca niciodata!

      Ștergere
    5. Multumesc de mesaje Mihaela. Toate cele bune si tie si sa speram ca te vei intoarce cat de curand. Avem nevoie de cat mai multe persoane de acest gen pentru a construi viitoarea omenire.

      Apreciez ceea ce a facut medicul respectiv, inteleg ca in vest si mai ales in Germania limitarile puse de state sunt foarte mari. Ar fi putut totusi sa vina spre europa centrala sau estica, asa cum o fac tot mai multi. Ar fi fost mai aproape de tara sa natala si mai ales ar fi putut sa faca parte dintr-o comunitate. Eu consider ca e mai greu sa poti obtine ceea ce spunea Anastasia fara o comunitate.

      Ștergere
  10. http://qwykx.wordpress.com/2013/11/30/316/

    nitratii si nitritii sunt "glume" pe langa fracturarea care a cuprins toata tara (cu sau fara granite)
    Gabin

    RăspundețiȘtergere