luni, 3 septembrie 2012

Scurta introducere in lumea albinelor

Am scris acest articol pentru ca tot mai multa lume este interesata de aceste mici gaze si de ajutorul pe care ele il pot oferi omului in mentinerea sanatatii si a unei alimentatii cat mai curate. Asadar, sa incepem prin a le cunoaste mai bine. O familie de albine este formata din cateva zeci de mii de albine, cateva sute de trantori si o matca. Astfel, in timpul iernii exista in jur de 5.000 - 10.000 de albine intr-un stup, in timp ce vara exista in jurul valorii de 50.000-70.000 albine. O albina lucratoare traieste in jur de cinci - sase saptamani vara, iar toamna si iarna in jur de cinci - sase luni. In primele trei saptamani de viata , albinele lucratoare nu aduna nectar, dar fac diverse treburi in stup precum cladirea fagurilor, curatarea celulelor din fagure sau hrana larvelor. Albinele mascul, denumite si trantori nu participa activ la lucrul in stup, principalul rol al acestora fiind fecundarea matcii si pastrarea unei temperaturi optime pe faguri. Matca sau regina este singura care depune oua si asigura astfel inmultirea si perpetuarea familiei de albine. In fiecare familie exista o singura matca, care la scurt timp dupa nastere iese la zborul de imperechere cu trantorii, iar ulterior va ramane in stup pana la finalul vietii pentru a depune oua. Matca traieste intre 2 si 4 ani in mod normal, fiind mult mai longeviva decat o albina normala.

Mierea este principalul produs pe care omul il poate obtine cu ajutorul albinelor. Mierea se obtine din nectarul lichid pe care albinele il aduna din flori. Acesta contine o cantitate foarte mare de apa atunci cand este cules si de aceea recoltarea lui imediata din faguri nu este recomandata. Albinele evapora apa existenta in nectar prin ventilare, astfel incat sa dea o consistenta similara mierii. Abia atunci cand apa a fost eliminata intr-o proportie suficienta mierea se considera maturata si albinele inchid celula fagurelui cu un mic capacel din ceara si propolis. Este modul in care albinele isi pregatesc "conservele" si "compoturile" pentru iarna. Fiind precaute, ele aduna in general mai mult decat au nevoie pentru traversarea iernii, iar din acest motiv omul poate recolta acest surplus si utiliza pentru nevoile proprii.

Este bine totusi sa nu lasam lacomia sa ne dauneze, pentru ca exista unele cazuri in care asa-zisi apicultori recolteaza toata mierea adunata cu truda de catre albine si inlocuiesc rezervele acestora cu sirop de zahar. Nu este cazul sa mai comentam diferenta si modul in care o familie de albine care a petrecut iarna hranindu-se cu zahar in loc de miere, va reusi sa supravietuiasca si sa se dezvolte in anul urmator. Un alt aspect care trebuie mentionat este ca mierea maturata rezista ani buni, chiar daca cu timpul zahariseste. Treptat insa ea isi va pierde din calitati, iar la fel se intampla si atunci cand incalzim mierea peste o temperatura de 40 grade. Cel mai periculos este atunci cand mierea se incalzeste peste 70 de grade pentru ca devine toxica si cu cat temperatura este mai mare, cu atat se degaja mai mult hidroximetil furfural (HMF). De aceea nu este recomandata adaugarea de miere in ceaiuri prea fierbinti, folosirea ei in prajituri puse la cuptor sau utilizarea in alte produse preparate la o temperatura ridicata

Ceara este materialul din care albinele construiesc celulele fagurilor. Este o substanta secretata in mod natural de albine atunci cand acestea consuma miere. Ea se topeste la aproximativ 64 de grade si se poate obtine din fagurii ramasi goi in urma extractiei de miere. Atunci cand recoltam fagurii, acestia se pot mesteca cu totul pana cand ceara ajunge de consistenta gumei de mestecat si elibereaza din ea multitudinea de substante benefice acumulate de-a lungul timpului in fagure. Capacelele de ceara sunt cea mai buna varianta in acest sens. In momentul in care mierea este stoarsa sau scursa din faguri, este necesara indepartarea acelor capacele de ceara si propolis pe care albinele le pun la "conservele" cu miere pentru iernat. Datorita compusilor ce intra in compozitia ei, capaceala reprezinta unul din cele mai bune produse apicole. Prin aceasta combinatie de miere, propolis, ceara si diferiti alti compusi (enzime, antibiotice, etc), capaceala reuseste sa intervina in reglarea metabolismului organismului precum si in ameliorarea si vindecarea multor boli.

Un alt produs principal pe care il recolteaza albinele din flori este polenul. Praful de polen este cel care ni se lipeste de nas atunci cand mirosim de aproape o floare. Albinele aduna acest praf si formeaza din el niste mici grauncioare pe care le aduc in stup in vederea hranirii puietului. In marea lui majoritate este consumat proaspat, iar pentru iarna acesta este depus in celulele fagurilor la fel ca mierea si dupa maturizare se transforma in pastura. Polenul de albine este considerat unul dintre cei mai sanatosi nutrienti pe care natura ii poate pune la dispozitie. Este utilizat de multa vreme ca supliment nutritional, medicament, revigorant, iar majoritatea nutritionistilor vorbesc de el ca de un adevarat miracol pentru mentinerea tineretii si vitalitatii, pentru stimularea organsimului sa lupte impotriva bolilor si pentru conferirea unei stari de bine general.

Laptisorul de matca este obtinut dintr-o secretie a albinelor tinere ce are drept scop hranirea matcii. Acesta este un fel de super-hrana, un puternic concentrat biologic cu proprietati remarcabile de regenerare celulara. Aceasta hrana este oferita larvelor de albina in primele 3 zile, dupa care acestea vor primi doar miere si polen. Singura care beneficiaza constant de laptisor de matca este regina, incepand cu stadiul de larva pana la maturitate. Acesta este si modul in care se recolteaza laptisorul de matca, prin eliminarea matcii din stup si impulsionarea albinelor de a creste noi matci. Este o munca laborioasa care implica crearea a cateva zeci de celule artificiale cu oua proaspete de albina in vederea transformarii oului in larva si apoi intr-o matca noua. Aceste celule de crestere matci denumite botci odata umplute cu laptisor de matca de catre albine, vor fi sacrificate prin indepartarea larvelor si recoltarea laptisorului in cantitate de cateva grame aflat in fiecare celula.

Propolisul este un produs de o valoare terapeutică excepţională, apreciat ca unul dintre cele mai eficiente medicamente găsite în natură. Constă dintr-un amestec de substanţe răşinoase, lipicioase, de culoare verde-brună sau cafenie, cu aromă plăcută de răşină şi balsamuri. Propolisul este prelucrat de albinele lucrătoare, după colectarea de secreţii răşinoase din mugurii unor copaci, tulpini şi ramuri tinere, peţiolul frunzelor şi scoarţă. La această materie răşinoasă, albina adaugă secreţiile glandelor salivare care conţin enzime, ceară şi alţi compuşi biochimici. Propolisul este utilizat de albine pentru căptuşirea pereţilor stupului cu un strat lucios şi etanş care evită formarea curenţilor de aer în interior. Astfel se astupă toate crăpăturile din stup, se dezinfectează ramele destinate creşterii puietului şi se acoperă, cu un strat aseptic, corpurile unor dăunători intraţi în stup şi ucişi prin injectarea veninului de la albine. Stratul de ceară care îmbălsămează ramasitele musafirilor nepoftiţi va feri stupul de infecţii şi va asigura o perfectă igienă a stupului datorită proprietăţilor antibiotice, antibacteriene şi cicatrizante.

Veninul de albine este folosit in terapie inca din antichitate, are o compozitie complexa, 75% din continutul sa fiind de origine proteica si continua sa fie considerat cel mai eficace produs biologic impotriva reumatismului. Este sintetizat de albinele lucratoare, in mai mica masura de regine si folosit ca principal mijloc de aparare, datorita capacitatii de a produce durere si diverse efecte farmacologice si biochimice. Tratamentul se poate folosi atat prin recoltarea veninului si utilizarea lui ulterioara, cat si ad-hoc cu administrarea lui direct la fata locului prin intepaturi de catre albine. De mentionat este faptul ca albinele nu recurg la intepaturi decat atunci cand sunt provocate si isi simt amenintata familia. Asta si din cauza faptului ca in urma intepaturii, albina isi pierde acul impreuna cu o parte din abdomen si moare la scurt timp dupa aceasta. De multe ori albinele sunt confundate cu rudele lor viespile, mult mai insistente si care pot sa intepe de mai multe ori fara sa-si piarda acul. Viespile au o legatura de rudenie cu albinele asemanatoare cu cea dintre caine si lup. Albinele sunt mai prietenoase si ne ofera o multime de beneficii in mod direct, in timp ce viespile au un comportament mai agresiv si un renume mai prost, desi in natura joaca si ele un important rol in a proteja culturile de daunatori.

In final, vreau sa mai adaug cateva aspecte importante ca si completare la randurile de mai sus. In ultima vreme calitatea produselor obtinute de la albine a avut de suferit din mai multe motive. In pimul rand datorita tratamentelor utilizate pentru combaterea bolilor tot mai numeroase care au inceput sa afecteze albinele odata cu utilizarea stupilor sistematici, cu rame interschimbabile, foi de ceara utilizate pentru grabirea construirii fagurilor, celule de dimensiune standard si selectionarea familiilor de albine dupa criteriile dorite de apicultor. Este cam aceeasi situatie cu cea intalnita in agricultura intensiva, comparata daca vreti cu permacultura. Exista anumite modele de stup, de exemplu stupii Warre care sunt mult mai buni pentru albine decat cei clasici. Practic ofera conditiile cele mai apropiate de natura: dimensiuni si forma gen scorbura copacului, dezvoltare pe verticala, lipsa ramelor etc. Pentru apicultor treaba e discutabila, il scutesc de ceva efort si chiar il ajuta in lupta cu parazitii prin simplul fapt ca lasate libere albinele vor construi celule din ce in ce mai mici din care vor ecloza mai repede si varroa nu are timp sa se maturizeze. Mierea recoltata va fi mai de calitate, obtinuta prin stoarcere/scurgere si fagurii mai naturali in lipsa foitei de ceara/parafina prezenta in cei clasici. Dezavantajul consta intr-o interventie mai greoaie in stup in caz de probleme si o productie ceva mai scazuta pe cap de familie comparata cu cei clasici.

Iar daca tot am ajuns aici, haideti sa vorbim un pic si de diferentele intre mierea din supermarket, mierea normala, cea eco, bio si cea naturala. In supermarket aveti sanse destul de mari sa cumparati drept miere un sirop colorat si aromat de zahar invertit prin fierbere cu sare de lamaie, de genul celui pe care va spuneam ca apicultorii mai lacomi il servesc uneori albinelor. Ceva mai buna decat asta este mierea aflata in piete, aceasta fiind la origine miere produsa din nectar de catre albine, dar care si-a cam pierdut toate calitatile dupa luni intregi de zacut pe tarabe, in frigul iernii si caldura verii, fiind uneori incalzita si ras-incalzita pentru a nu zaharisi. O miere mult mai buna este cea cumparata direct de la sursa, adica de la un apicultor cunoscut, unde poti avea incredere ca obtii un produs original pastrat in conditii bune. Insa chiar si in acest caz apare problema tratamentelor de care spuneam mai sus. Mierea eco este considerata in general mierea provenita de la albine care nu au beneficiat de tratament cu antibiotice. Mierea bio este cea recoltata de la familiile unde apicultorul nu a tratat nici cu alte substante toxice impotriva parazitilor care afecteaza familiile de albine. Mierea naturala este cea in care apicultorul nu a tratat albinele si nici nu le-a plimbat in pastoral sau asezat in zone in care se practica agricultura intensiva. Aceasta ultima conditie este cel mai greu de indeplinit, deoarece in Romania, chiar daca exista zone salbatice mai multe ca in vest motiv pentru care mierea noastra este atat de apreciata la export, ultimii ani au cunoscut un avant in domeniul agriculturii. Albinele au o raza de zbor de aproximativ 3km iar daca in aceasta raza avem culturi modificate genetic sau stropite cu tot felul de pesticide si substante toxice, acest fapt va afecta invariabil si calitatea mierii obtinute. Atentie asadar ce cumparati si de unde cumparati, pentru a nu va pacali si a nu va face o falsa idee asupra a ceea ce inseamna miere de calitate

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

25 de comentarii:

  1. Multumesc, simplu si la obiect. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. da, f util si concis articolul, pt un profan ca mine :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo! Asteptam de mult o serie de articole pe aceasta tema! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ion al Glanetaşului4 septembrie 2012, 02:12

    Deci un adevarat aur galben. Necotat la LME. Inca.

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi pare bine ca sunt pe aici persoane care apreciaza si articole de genul asta.

    @ion - mdap, este mai aur decat aurul, daca tot se zicea despre aur sau dolari ca nu tin de foame, cel mult de hartie igienica... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. sa inteleg ca asta faci tu in loc sa scrii pe blog?

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumim, Flavian si felicitari! Nu numai ca avem nevoie de astfel de articole, dar ar fi pacat sa se piarda o cultura care e aplicata pe la noi pe-aici de mii de ani. Si-apoi, incepem sa ne trezim si nici nu stim ce-avem de facut.

    RăspundețiȘtergere
  8. Un articol util, multumesc :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Off-topic:
    Salut, Flavian! Ti-am urmat sfatul (http://blog.flavian.ro/2011/03/noutati-si-comentarii.html?showComment=1299159592093#c2943835882290284825) si am deschis un blog pe teme comune, inspirat in prezentarea subiectelor de stilul "Dileme existentiale": http://ezotech.wordpress.com Te consider nasul lui, asa ca o sa imparti putin din karma! :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ooo... felicitari si la mai mare. Adica la cat mai multe articole ca era cazul sa mai preia si altii stafeta... :)

      Ștergere
    2. Flavian, poate un guest post de-al tau pe blogul meu pe tema experimentelor HHO pe viitor? :D

      Ștergere
    3. Incercam. Deocamdata sa facem o recomandare mai vizibila pentru el zilele viitoare.

      Ștergere
  10. Da. Foarte fain rezumatul.

    Să vedem cum rezistă și stupul meu Warre peste iarnă, mai ales că pentru varroa n-am dat decât cu uleiuri esențiale + zahăr pudră (+ podea cu grătar).

    M-am gândit ca peste iarnă să le pun și niște bucăți de polistiren în jurul stupului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai daca ai podeaua cu gratar, polistirenul devine inutil... :)

      Varianta1: inchizi podeaua si le infofolesti bine cu polistiren sau paturici ca sa nu moara de frig, dar risti condens, mucegai sau asfixiere din lipsa ventilatiei

      Varianta2: lasi fundul deschis asa cum am facut eu si altii mai curajosi, iar peste iarna caldura se ridica sus unde sta ghemul si CO2-ul coboara aerisind stupul

      Ștergere
  11. A, văd că nu am dat destule detalii. Podeaua mea este cu grătar, dar nu e deschisă jos. Sub grătar am și scânduri, la o distanță de câțiva centimentri. Deci fundul nu este deschis.

    RăspundețiȘtergere
  12. Salut, Flavian ! Am citit ceva despre faptul ca isi construiesc celule mai mici dar nu prea am inteles. Deci pana la urma micsorarea asta nu este cea rezultata din eclozionarea mai multor generatii de puiet ?
    Eu am intrat in bransa apicultorilor mai mult de nevoie ( tatal meu a murit in toamna lui 2011, iar eu fiind singurul dintre frati care era mai in tema, am hotarat sa nu le abandonez. ) Dar primul an a fost un chin. Rame crescute cat China pentru ca nu le-am strans cum trebuia, familii bezmetice, intepaturi ca la Verdun si catre primavara dezastru. 33 familii moarte si 5 supravietuitori. Dar asta nu m-a dezamagit as putea spune ca mai mult m-a inversunat. Anul asta m-am apucat de construit Warre - pentru ca este net superior celor orizontali pe care i-am avut.
    Prima dilema : cum sa le transvazez ? Am asteptat salcamul. Am decupat fundul unui stup, am montat o gratie Haneman, am pus corpul Warre jos, am prins matca si i-am dat drumul in corpul nou scuturand imediat si o rama de albine peste ea. Aici am facut si prima greseala. Am pierdut matca, fie strivind-o cand am pus stupul Dadant peste cel Warre , fie s-o fi lovit cand i-am dat drumul in corpul nou. Ideea mea a fost ca sa nu pierd cele 6 rame cu puiet capacit. Toata culegatoarea a intrat in stupii vecini. Totusi marele noroc a fost ca si-au tras botca. Acum astept sa depuna primele oua si voi proceda ca la a doua tranzvazare care a fost un succes. Cum am facut ? Ramas cu 3 stupi inca pe sistem Dadant am considerat ca ar fi pacat sa distrug toata generatia de puiet. Am verificat intai care din cei trei este mai slab. Am flambat doua lazi goale, pe 16 rame si i-am mutat pe primii doi mai puternici acolo. Dupa care am mutat toate ramele familiei aleasa pentru transvazare intr-o lada goala si am bagat corpul Warre in intreiorul celui Dadant. In felul asta toata culegatoarea a intrat in acelas stup dar au avut parte de o mare surpriza :)Am pus un capac provizoriu peste corpul Warre din interior si apoi capacul celui Dadant. Am cautat matca. Am prins-o intr-un pahar lung cu cateva albine. Cu mare grija am lipit paharul de peretele urdinisului si apoi l-am coborat usor pana cand matca a sesizat zgomotul albinelor din stup si a zbughit-o in cea mai mare viteza inauntru. Am scuturat toate ramele in stupul in care le scosesem si le-am dat distribuit celor din orizontalele pe 18 rame. Ulterior acestia vor fi divizati si vor ierna pentru ultima oara intr-un stup cu rame mobile.
    Ma intorc la albinele scuturate in lada. Atentie ! nu le scuturati afara in ideea ca se vor intoarce singure acasa. Albinele doici ( cele proaspat iesite din celule) nu au facut inca zborul de recunoastere si vor ramane pe pamant si probabil vor muri acolo. Am vazut asta cand am scuturat prima rama pe care din greseala o pusesem cu tot cu albina in stupul gazda. Cel mai bine este sa puneti capacul stupului Dadant un dreptul urdinisului, peste care puneti un cearceaf sau un tricou alb ca un pod pana la gura de intrare. Asa am facut eu. Am dat cu Dadantul in care am scuturat ramele de cateva ori de pamant, apoi am scuturat albinele nauce pe maieul alb. Instantaneu toate albinele si-au facut drum catre urdinis. Din cand in cand le mai ajutam usor pentru ca cele doici ramaneau mereu in urma. Nu le-am dat nimic de mancare tocmai pentru ca treaba asta am facut-o la infloritul salcamului. De vineri pana duminica aveau deja construite primele doua leaturi si incepusera fagurasi pana la al cincelea leat.
    Sper ca experienta mea sa fie de ajutor iar greselile mele sa nu mai fie repetate de altii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Cristian. Lung comentaiu... :)

      Sa o luam pe rand. Da, este vorba de doua micsorari. Cea ce care vorbesti tu survine in urma cesterii mai multor generatii de puiet in aceeasi celula, care treptat devine tot mai mica. Cea de care vorbeam eu era o micsorare naturala, atunci cand albinele nu mai sunt conditionate de foitele de ceara sa faca celule de o anumita dimensiune. Ele vor construi automat faguri noi cu celula mai mica.

      Daca am inteles corect bilantul tau, iar din 38 de familii au scapat doar cinci, mi se pare ciudat, chiar si pentru un incepator. Cred ca si daca le lasai singure, fara sa le faci nimic, scapau macar jumatate. Le-ai scos probabil in toamna prea multa miere, ca altfel nu-mi explic. Chiar si fara tratament anti-varroa sau restrangerea cuibului cu diafragma cred ca tot scapau, ca a fost o iarna relativ usoara.

      Apoi, cu transvazarea. Logica a fost buna, ca-i pacat sa omori degeaba tot puietul. Merge si cum ai incercat tu, dar te cam chinui cautand matca, riscand sa o "avariezi" cand o prinzi si facand apoi mars fortat cu doicile. Eu as fi scuturat albina cu matca cu tot in Warre si as fi mutat stupul vechi cu ramele de puiet in alta locatie. Lasam cel mult cateva doici care sa asigure eclozarea.

      In stupul ramas cu ramele de puiet ar fi fost doua variante. Daca nu trageau botca, tot ce ecloza se unea treptat cu vechea familie, scuturand ramele, apoi desfiintat. Daca isi trageau botca era perfect, te alegeai cu o familie noua. Pana se imperechea noua matca numai bine ecloza puietul vechi si puteai sa scoti ramele vechi, scuturand toate albinele eclozate plus matca proaspat imperecheata intr-un corp warre.

      Ștergere
    2. Salut Flavian :)

      33 au fost toti cei intrati in iarna. Am gresit eu cand am scris. Oricum, stiu, chiar si asa pierderea este uriasa. Miere au avut poate chiar mai multa decat le-a trebuit. Dar a fost prost distribuita ce-i drept. Am pus plin in stanga, plin in dreapta iar pe centru rame cu coroana. Cam pe 6 - 7 rame i-am grupat pentru iarna.
      Ce am observat eu in toamna : multe matci nu prea au mai ouat. Eu banuiesc ca au avut prea putina albina tanara care sa asigure supravietuirea ghemului. Toamna lui 2012 a fost criminal de lunga. As putea sa-i spun vara ! Eu nu le-am stimulat cu sirop ( ma gandesc ca poate si aceasta stimulare de toamna sa fi creat un fel de obicei prost pentru unele matci , care nu mai depuneau oua pentru ca vine iarna ci pentru ca este cules. Acest sirop era de fapt un ceai de toate plantele pentru imunitate.) din care cauza doi stupi au fost spulberati intr-un furtisag la care n-am putut decat sa asist si sa le observ comportamentul. Am observat ca in fata stupului de unde se fura poti da din aripi cat vrei pe cand in fata celui care aduce mierea furata n-ai nici o sansa sa stai doua minute fara sa fi luat la intrebari. Comportamentul celor din urma este similar cu cel al albinelor in pastoral. La furtisag nu au participat doar albinele mele. Le-am urmarit. Cand ieseau din stup se inaltau cam la 3 - 4 m, faceau cercuri deasupra si plecau apoi catre casa. Unele din ele se duceau in alta directie fata de a stupului meu care dadea cu cinciu. Experiente :)

      Intre timp am mai adaugat un corp la cel transvazat cu succes. Ceilalti doi care ajunsesera pe 12 rame i-am divizat si sper sa-si fi tras botca. Cel cu matca pierduta din greseala mea avea o botca ce urma sa iasa. Daca a inceput sa depuna oua i-am si mutat in noua casa Warre. In total 6 daca merge treaba bine :) Mai ramane un al 7-lea ( ultimul din cei 5 spartani din 2012 )care avea o matca batrana si care saracul s-a dezvoltat foarte greu de la o mana de greuceni cat mai trecusera iarna.



      Ștergere
    3. Hai ca incet-incet o scoti la capat. E bine ca nu te-ai dat batut si ca incepi sa inveti din experienta. Am facut si eu destule belele in primii doi ani, bine ca n-am avut prea multi stupi pe mana... :)

      Ștergere
  13. In sfarsit dupa o lunga perioada de ploi a venit si gaura aia din nori pe care o asteptam ca pe pita calda ! Am fost la albine. Exact cum prevazusem, stupul al carui matca trebuia sa iasa si sa toarne oua si-a facut lectiile. Dar pentru prima oara am fost nevoit sa renunt la transvazare in Warre pentru ca nu am gasit matca neam. Se vad doar oua de cateva zile si nici o larva inca. Sa fie oare mai mica la inceput, urmand sa capete proportii intr-o saptamana doua ?

    Marea satisfactie a fost insa atunci cand am constatat ca cei pe care i-am divizat si-au tras botca, iar cei in care ramasese matca batrana nu s-au depopulat asa cum prognozasera unii stupari carora le-am povestit ce vreau sa fac. Am procedat exact cum scrie in cartea lui Emilie Warre. Matca batrana ramane cu roiul nou format dar pe alta pozitie. Cum am facut eu : in locul orizontalului am pus doua lazi Dadant. In cea a carei intrare se suprapunea cu zona fostului urdinis de la vechiul orizontal, au ramas albinele fara matca. In celalalt Dadant am pus jumatate din rame, impreuna cu matca. Unii spuneau ca trebuie sa mut stupul cu matca la distanta mare pentru ca se va depopula, altii sa-l inchid o zi din aceleasi motive. Eu am zis ca ei si am facut ca mine :) Dar am luat totusi aminte la ce prevazusera ei si am pus in cel cu matca rame cu puiet capacit ce urma sa iasa (cele cu capacele cel mai inchise la culoare)in plus am mai scuturat si o rama in stupul ei . Preventiv :) La cel orfan am lasat rama cu cele mai multe oua.
    Dar inainte sa-mi dau seama ca a fost un succes era cat pe ce sa fiu convins ca s-a bezmeticit pentru ca rama aceea, avea acum foarte multe celule de trantore dispuse razlet, exact ca la un stup bezmetic. Abia cand am auzit tiuitul specific matcii care sta sa iasa mi-a mai scazut nivelul nervilor. A fost cel mai frumos cantec in momentul ala. :) http://www.youtube.com/watch?v=jokRDLvNiKg Printre injuraturi in gand ma si pregateam sa le aplic o scurta corectie. Scuturam albinele la 40-50m departare si le lasam de dimineata fara rame cu un uluc gol. A doua zi dimineata le rupeam fagurelul crescut si le puneam putina mancare. A treia zi le dadeam toate ramele cu mancare inapoi si o rama cu oua de la altul. Metoda se numeste Condurache dar se foloseste o matca in a doua zi, prinsa intr-o cusca cu mancare. Eu am aplicat-o anul trecut dar neavand matca am improvizat. Ca o fi fost norocul chiorului nu mai stiu , dar si-au tras botca.

    Cat despre singurul roi pe care l-am mutat in stup Warre, inca nu s-a apucat de construit si al doilea corp. Poate acum cand o va lua teiul din loc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Esti pasionat, nu gluma. Incearca sa-ti faci o pagina personala si AICI cat mai lucrezi si cu cei clasici.

      Ștergere
  14. Pfff.Felicitari si MIIII de multumiri.Tot am citit si am cautat fel si fel de informatii dar aici mia placut ca a fost pe scurt si la obiect.Si eu vreau sa incep cu cativa stupi dar nu cum fac disperatii dupa bani.Vreau sa cresc pentru uz propriu si chiar am inceput sa imi fac un aparat de recoltat venin ca sa imi pot face singur tratamente naturale.Eu sufar de o boala rara Strumpell Loraine la care nu exista leac si lupt zi de zi cu durerile fara sa mai iau pastile (drogurile moderne) si m-am axat pe natural si pe psihologia pozitiva.Dupa 4 ani am inceput sa ma simt mai bine si am reusit sa imi intaresc imunitatea cu 4 % mai mult decat o persoana normala ( asa a iesit la analizele de sange) si acuma am descoperit veninul de albine care se extragea de multi ani in urma si acuma nu prea le place sa scoata la iveala ca sa nu piarda vanzarea lor de doguri.Oricum din proprie experienta sfatui pe oricine ca orice boala poate fi invinsa si nu stati si sperati sau sa va luati dupa doctorii din ziua de azi care 99% sunt pe interese ci luati si cautati pe internet informatii care va pot salva ieftin si garantat.Sanatate la toti ,spor in casa sa aveti si un 2014 imbelsugat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur daca informatiile te-au ajutat. Bineinteles ca orice boala poate fi invinsa daca iti doresti cu adevarat asta. Sunt destule exemple gen Elena Nita sau Christa Wagner si medici precum Calin Marginean sau Crina Veres.

      Ștergere