vineri, 30 iulie 2010

De weekend

Se apropie weekend-ul si am zis sa mai adaugam un pic de garnitura la povestea de ieri.

Pentru cei care se indoiesc ca astfel de lucruri se pot intampla in "lumea reala". Cu multumiri tot lui nea Radu pentru "recomandarea" materialului:



Pentru cei care n-au inteles inca cum s-a ajuns in situatia respectiva. Cu multumiri autorilor documentarului MELTUP pe care l-am mai recomandat de cateva ori:



P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

joi, 29 iulie 2010

Poveste cu speculatori, eroi si ruble

Suntem inca in asteptare. De vreo trei luni de cand "revenirea economica" a luat o pauza si se tot gandeste daca o ia in directia corecta sau mai intarzie nitzel. Speram nu mai mult de luna august. Dar cat mai asteptam am zis sa ne mai trecem vremea cu o poveste. Pe care mi-a adus-o in atentie zilele trecute una din multele clone ale mai vechi "amic" de-al meu, nea Radu. E o poveste cu speculatori, luptatori eroici si aventuri cu haiduci. Pe care m-am gandit sa o prezint si eu mai pe larg, ca lumea merita sa mai cunoasca din ce s-a intamplat cu rubla si imperiul sovietic inainte sa experimenteze pe viu cu dolarul si imperiul american.

Despre Leo Emil Wanta putina lume a auzit. Articolele in genul celor scrise de Marilyn M. Barnewall sau Anthony Fox sunt destul de rare chiar si in lumea "presei" alternative. Cu atat mai inexistente sunt in presa oficiala, iar pe wiki apar foarte putine detalii despre eroul nostru. Pentru ca in povestile care circula despre Leo, acesta e prezentat ca un erou. Ca un luptator patriot impotriva comunistilor rai, care a reusit prin mijloace economice ceea ce nu s-a putut obtine in mod conventional. Anume castigarea razboiului rece cu Rusia, prin falimentarea sistemului financiar al sovieticilor.

Povestea incepe in vremea lui Reagan, prin anii 80, cand prezidentul american se pare ca ar fi venit cu ideea atacului economic. Ideea nu era rea, de altfel se zice ca Reagan a mai avut si alte idei economice bunicele, realizand reforme utile si incercand minimizarea rolului statului. In masura in care s-a putut, pentru ca la un moment dat era sa impartaseasca soarta lui Kennedy. Misiunea primita de Leo Wanta a fost asadar de a incerca sa destabilizeze sistemul sovieticilor prin actiuni economice. A primit din cate se spune pentru aceasta o suma de 150 miliarde dolari de la trezoria americana, cu care urma sa incerce nitzica specula pe rubla. Suma este una mare chiar si pentru ziua de astazi, cand dolarul si-a pierdut mult din valoare fata de anii 80. Este cam cat PIB-ul Romaniei pe un an sau vreo 4000 de tone aur, jumatate din cat pretinde US ca ar mai avea in acest moment.

Planul era destul de simplu. Se putea profita de cursul fix al rublei care era mentinut la nivel artificial de catre autoritatile sovietice. Rubla avea valoarea afirmata de rusi doar in interiorul tarii, pentru ca in exterior paritatea declarata era departe de valoarea reala. Adica pur si simplu nu era nimeni prost sa-ti dea pe o rubla pe mai mult de vreo 25 de centi, desi avea valoarea declarata de 1,2 USD. Era supra-apreciata asadar de vreo cinci ori, o marja care permitea lejer specula. Si erau destui rusi care doreau sa scape de ruble pentru a folosi dolarii sau alte monede la achizitionarea de bunuri din afara sistemului sovietic. Astfel ca Leo Wanta putea cumpara usor de la populatie ruble in cantitati mari, prin bancile intermediare din diferite tari aflate in apropiere de Rusia. Acestea erau luate la 18-22 de centi si vandute la aproape un dolar bancilor centrale, care le revindeau rusilor nevoiti sa le accepte la cursul oficial.

Afacerea mergea bine, ba chiar erau tari care avand datorie la rusi cumparau ruble de la colaboratorii lui Leo Wanta la un pret mai mic, reusind astfel sa-si ramburseze mai ieftin datoria catre sovietici. Singurii care pierdeau erau evident rusii, care erau jumuliti rau de tot, ajungand la un moment dat sa-si vanda si rezervele de aur, evident la pretul impus de vestici. Legenda spune ca Leo Wanta a reusit sa ramburseze in doar 6 luni cei 150 miliarde imprumutati de la trezoreria americana. Iar conform intelegerii, profitul castigat ulterior de el si bancile care il ajutau, putea fi folosit dupa bunul plac. Se vorbeste de sume fabuloase, de ordinul a trilioane de dolari castigate in perioada respectiva si pastrate in diverse banci din intreaga lume de Leo Wanta si colaboratorii acestuia. Pana in momentul in care Rusia a capitulat si a intrat pur si simplu in faliment in momentul incare n-a mai putut acoperi pierderile.

Bineinteles, sume de genul asta atrag dupa ele neplacerile de rigoare. Multi din fostii colaboratori ai lui Wanta au avut parte de disparitii subite. Iar Leo a fost si el atacat ani de-a randul in timpul administratiei Bush sau Clinton, sicanat de oficialitati si inchis ani buni pentru presupuse acuzatii de neplata a unor impozite de cateva zeci de mii de dolari. In timp ce trilioanele sale zaceau blocate in conturi din afara tarii ce nu putea fi accesate de FED sau oficialii americani. Povestea spune ca Leo a dorit sa-si duca la capat misiunea incredintata de Reagan, pentru a folosi in scopuri utile banii respectivi. Platind impozite si dand o mana de ajutor economiei americane, nu celor care ar fi dorit sa le deturneze spre folos propriu.

Intr-un final a fost eliberat si prin 2006 i s-a dat permisiunea sa aduca banii respectivi in tara. Intre timp, suma ajunsese cu tot cu dobanzi undeva la fabuloasa cifra de 27 trilioane dolari. E o suma pe care cu unii cu greu si-o pot imagina, cam dublu decat PIB-ul anual al americanilor. Ar acoperi datoria externa a acestora, o buna parte din obligatiile interne si ar rezolva cel putin pe hartie problemele economice ale imperiului aflat in declin accentuat. O prima transa de 4,5 trilioane se spune ca ar fi fost virata de Bank of China in conturile deschise in 2006 de catre Wanta la Bank of America. Aceste conturi se pare ca ar fi fost insa blocate ulterior de FED, in mod ilegal, iar de atunci Leo lupta in justitie pentru accesul la fondurile respective.

Asa cum spuneam, autorii articolelor ce spun povestea lui Wanta il transforma pe acesta intr-un fel de erou ce a invins sovieticii rai. Un fel de haiduc modern ce incearca sa smulga din gheare si sa returneze americanilor banii pe care bancherii sau alti baieti veseli vor sa-i pastreze doar pentru ei. Crezand ca astfel s-ar rezolva problemele economice si s-ar putea reincepe "relansarea". America ar putea iesi din criza si ar putea redobandi gloria de alta data, tragand dupa ea si restul economiei mondiale. La o analiza sumara multi s-ar grabi sa le dea poate dreptate.

Eu as avea insa de subliniat cateva aspecte. In primul rand faptul ca cele 4,5 sau 27 sau cate trilioane sunt de fapt, nu reprezinta altceva decat niste zerouri, destul de multe ce-i drept, aflate pe HDD-urile unor banci. Pur si simplu nu au valoare reala, nu tin de foame, nu tin locul resurselor energetice, al materiilor prime sau al oamenilor necesari pentru a le prelucra. Ba chiar aruncarea in piata a unui asemenea volum de lichiditati ar avea efect contrar celui sperat. Exact ca cel pe care l-au avut asupra rublei in anii 80. Ar arata ca de fapt FIAT money, indiferent daca sunt de origine ruseasca sau americana, nu prea au valoare. Cum s-ar spune, banii respectivi reprezinta averi fabuloase doar atata vreme cat nu sunt cheltuiti. Motiv pentru care probabil ca si FED va continua sa se impotriveasca cheltuirii lor, pentru a-si pastra monopolul. Pentru ca doar ei sa ramana in continuare cei care au dreptul sa creeze trilioane de dolari pe care sa le arunce cand si cum vor in piata.

Mai cred de asemenea ca Leo Wanta ar trebui sa realizeze lucrul acesta. Mai ales ca schema folosita de el asupra rublei a fost incercata si asupra dolarului. Reagan s-a inspirat cel mai probabil din episodul anilor 70 despre care v-am mai povestit eu. Cand americanii ce promisesera acoperirea dolarului cu aur pentru a-l impune ca moneda de rezerva internationala au incercat sa pastreze valoarea acestuia la un nivel artificial. Bancile centrale s-au prins ca FED imprima pe sest, au cerut rambursarea in aur la cursul oficial si erau cat pe ce sa puna america pe butuci daca Nixon n-ar fi decuplat dolarul de metalul pretios. Au facut tam-tam atunci cum ca nu e o tzeapa trasa de FED celor cu rezerve in dolari, ei de fapt lupta cu "speculatorii" rai care incercau destabilizarea economiei mondiale. Pentru ca un deceniu mai tarziu speculatorul Leo Wanta, de data asta etichetat insa ca erou national, sa foloseasca metoda pe spatele rusilor.

Problema cu Rusia fiind rezolvata, nimeni nu a mai avut de atunci puterea economica necesara pentru a se lua la tranta cu dolarul. Devenit moneda de rezerva si aflat in circulatie la nivel mondial, era nevoie de sume si mai mari decat in cazul Rusiei pentru a face cu dolarul ceea ce Soros a facut de exemplu cu lira sterlina. Ingrijorarea americanilor a inceput sa creasca insa in ultima vreme. Pentru ca o tara anume a inceput sa aibe periculos de multe rezerve de hartiute verzi. Nu mai spun cine, ca stie deja toata lumea, spun doar sa vedeti un pic mai sus de unde au venit banii transferati catre Bank of America. Iar dupa cum evolueaza lucrurile, e doar o chestiune de timp pana ce se va face call la bluff-ul american, demonstrand inca o data adevarata valoare a celor mai fine hartii igienice din istorie...

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

marți, 27 iulie 2010

Lucrez la mobila

Mda, am perioade cand ma apuca. Si o las naibii de economie, de blogareala, nu mai am chef nici de prelucrat fotografii sau albume, pur si simplu mi se pune pata sa fac altceva. Uite asa, mi-am adus aminte zilele trecute de o mai veche pasiune de-a mea. Si cum doamna se tot plangea ca nu-i mai ajung spatiile de depozitare, am zis sa-i dau o mana de ajutor si sa-i mesteresc un dulap.

Zis si facut. De fapt nu-i chiar asa. Chiar daca lucrurile s-au mai simplificat fata de vremurile cand activitatile de genul asta se lasau cu alergatura si nu facea distractia cat stresul. Acum gasesti magazine destule dispuse sa-ti taie PAL la dimensiune, dupa desen, sa-ti puna canturi, sa te ajute cu alegerea de balamale, suruburi, manere, butoane, capace si alte jucarii care fac tot farmecul genului asta de distractie. Pentru ca e pana la urma o distractie. La costuri iesi uneori poate ceva mai ieftin decat in magazin, desi nu se compara la calitate cu ceva prefabricat. Iese insa mult mai aproape de ceea ce doreai decat in cazul in care faci mobila la comanda. Si daca sotia are ceva de reprosat mesterului o poate face in timp util, nu dupa ce beleaua a fost deja facuta si ti-ai dat seama ca undeva nu a fost masurat cum trebuie.

Nu e insa vorba de asta. Cui nu-i place nu poate pricepe farmecul de a vedea ceva facut de tine, cu manuta ta, de la zero si cu care peste cativa ani te poti lauda lui ala micu: vezi unde mazgalesti cu pixul, asta e bar facut de tata. Si dulapul ala de pantofi tot opera lui este. Da, primele opere au fost mai putin reusite. Mai sarea cantul, ca n-aveam experienta cu fierul de calcat. Mai zgariam o placa, mai ieseam pe partea cealalta cu un surub, mai facea figuri o usa la inchidere. Cu balamalele a fost mai greu la inceput, pana am inteles diferenta intre cele pentru usi interioare si cele exterioare. Ulterior insa, am devenit expert in reglatul lor, ba am schimbat si pe la mobila mai veche a parintilor o parte din ele.

Nu ma apuca foarte des pasarelele cu mobila. La fel ca si experimentele cu apa sau alte hobby-uri, o fac in limita timpului disponibil si a resurselor, incercand sa impac cumva tot stolul. M-am limitat pana acum cam la una-doua episoade de acest gen pe an. In rest, prefer sa cumpar mobila de-a gata sau la comanda, ca orice om normal. Desi la cum am tot evoluat, in curand s-ar putea sa nu mai fie cazul. Am primit felicitari si chiar cereri de oferte, dar deocamdata nu ma gandesc sa-mi schimb meseria. Conteaza mult si sculele, ca la orice treaba. Pana nu pui mana pe o bormasina cu baterie pe litiu nu intelegi care-i diferenta intre o scula hobby care se roaga de suruburi sa intre si una buna cu care treaba devine o joaca, iar bateria uiti ca mai trebuie incarcata.

N-am pe nimeni in familie care se ocupa cu asa ceva. Nici amici sau cunostinte. Vreo doi veri care sunt in constructii sunt singurii care s-ar apropia cat de cat de domeniul amenajarilor interioare. In rest, IT-ul, economia si activitatile foto-video cu care ma indeletnicesc de obicei n-au nici o treaba cu construitul de mobila. Poate cel mult faptul ca folosesc calculatorul ca sa-mi fac designul si schemele. Sunt un ucenic auto-didact, fara maistru, carti sau diplome. De acea mai intru uneori in incurcaturi cu cei de la magazinele de profil, pentru ca nu vorbim aceeasi limba. Important este sa ai bunavointa, ca restul se rezolva. Si nitzica pasiune.

Ah. Uitasem de fapt. Ca de la pasiune pornisem. Si de la o discutie inceputa la povestea cu batranii si cu evolutia societatii in cazul in care oamenii n-ar mai fi nevoiti sa munceasca. Ei bine, uite ca unii o facem din placere. Din curiozitate. Pur si simplu. Asa s-a nascut si acest blog. Pe care am constatat ca daca scriu din placere, iese bine. Iar daca incerc sa o fac ca pe o obligatie, se simte. Asa ca am considerat mai util in ultima vreme ca daca n-am chef de scris, pur si simplu sa nu o fac. Iar daca azi m-am entuziasmat un pic (chiar mi-a iesit fain dulapul) si am considerat ca ar merita sa va zic doua vorbe, sper sa intelegeti de ce am facut-o.

Later edit. Pentru ca se incadreaza in tema de azi, cu multumiri lui Dan Selaru pentru sursa:



P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

vineri, 23 iulie 2010

Noutati si comentarii

Incepem calupul de azi cu o "noutate" de ultima ora: FMI crede că economia nu scapa nici in 2011 de recesiune. Romania intra de luni intr-o nouă runda de negocieri cu FMI si Comisia Europeana avand pe masa spectrul celui de-al treilea an consecutiv de recesiune in 2011, cand scaderea PIB ar putea fi de 0,5%, afirma surse oficiale. Asta-primavara, FMI anticipa ca economia romanească avea sa "decoleze" in 2011, cu o crestere de 5,1%, insa chiar si socotelile institutiei de la Washington continua sa fie date peste cap de realitate. Are rost sa mai comentam ceva ? Are rost sa mai explic de ce am pus ghilimele la noutate ? Eu cred ca este de prisos.

Pe guvernare libera se vorbeste de un proiect interesant, o aplicatie care sa permita un mod centralizat si colaborativ de identificare si eventual gasire de solutii la cele mai stringente probleme pe care oamenii le intampină, la orice nivel. E vorba de accesul simultan la informatie pentru luare unei decizii mult mai rapid, acum ca internetul permite comunicarea mult mai usoara. Ca un alt exemplu in aceeasi directie, multi l-au criticat pe Videanu zilele trecute pentru povestea cu centralizatorul de preturi. Nu vreau sa intru in detalii despre modul de punere in aplicare sau interese politice, dar cred ca si ideea in sine ar fi utila. De fapt ma mir ca nu a implementat pana acum cineva asa ceva, cred ca ar fi multi oameni curiosi sa afle costul instantaneu si cele mai bune oferte din orasul lor la un anumit produs. Un fel de price.ro localizat si pentru produse universale.

Azi vine si stresu-testu. Analistii economici: Unele banci europene nu vor reusi sa treaca testele de stres. Daca se apropie macar 10% de realitate, cresc binisor sansele pentru un august de toata frumusetea. Altfel, nu-mi pun prea multa baza in el. Daca masuratorile ar fi corecte si rezultatele ar fi reale. Daca scenariul pe care se bazeaza asa-zisul lor test n-ar fi facut de ochii lumii. Daca varianta cea mai pesimista prevazuta de ei n-ar fi deja depasita de realitatile economice. Daca s-ar ocupa de aceste analize cei care prevedeau criza asta INAINTE ca ea sa aibe loc. Daca autoritatile n-ar avea interesul sa ascunda iar mizeria sub pres. Poate atunci testul asta ar avea vreo relevanta si nu ar fi doar apa de ploaie precum cel facut anul trecut de americani.

Tudor mi-a pus ieri la dispozitie o analiza interesanta. Nu mai vazusem documentul respectiv. Merita aruncata o privire pe el, cu cateva observatii insa. E facut de RBS, o banca. Luam cum ziceai cu un gram de sare, ca si raportul Erste despre aur, ca nu stim ce-i in capul lor de fapt. Apoi, umbla zvonul ca nemtii pregatesc legislatia pentru falimente controlate prin europa de ceva vreme. Putem sa vedem documenul asta ca inca o dovada in plus ca zvonurile alea poate au un sambure de adevar.

Doua titluri amuzante mi-au atras atentia in ultimele zile. David Cameron: Marea Britanie nu este SUA, trebuie sa reducem deficitul bugetar acum. Hehe, gura pacatosului iar scapa porumbelul. Are dreptate omul, nu toata lumea are in curte tiparnita de dolari cu care poate sa faca ce vrea muschiul lui. Impresia mea este insa ca de la o vreme si baietilor veseli incepe sa le cam fie clar ca nu mai merge prea mult asa. In acest moment presa americana plange de mila europei, doar ca sa nu planga altii mai tare de mila lor. Iar cum chinezii strang si ei latzul, faza cu ratingurile nu cred ca le-a picat prea bine.

Al doilea titlu amuzant de care va spuneam este asta: Pimco Sells Black Swan Protection as Wall Street Markets Fear. Eh, buna inventie. Am mai auzit eu pe unii care vindeau teren pe marte, dar baietii astia cred ca incep sa-i depaseasca la imaginatie. Asigurarea contra lebedelor negre e ultima gaselnita din cate se pare. Si afacerea merge bine atata vreme cat se gasesc fazani care sa creada ca in cazul unui colaps major societatile de asigurari respective nu vor da la randul lor faliment si vor fi in stare sa-i despagubeasca. Pe langa asta, traderii sufera de microbul riscului care nu se potriveste de fel cu stilul prevazator necesar asigurarii contra unui eveniment de tip "lebada neagra". Autorul teoriei respective, Nassim Taleb, o sumarizeaza cel mai bine: “They will drop like flies. They and their customers will give up at some point. I’ve seen it before.”

Am primit ieri de la IonP un articol din RL: 130 de suflete agăţate de o scară. E povestea unui mic grup de oameni rupti de lume care reusesc sa traiasca si fara "beneficiile" civilizatiei moderne. Cea mai interesanta parte este cea legata de valuta care circula pe varful muntelui. Pentru cei care credeau ca viata fara FIAT money e imposibila: Nu prea au bani, în schimb. Nici din pensii, nici din salarii. Dar aflăm ceva nou - la peste 1.000 de metri altitudine, nu leul face legea. Alte „valute" sunt puternice aici - nucile şi brânza. Baza comerţului din pustietate a rămas trocul. Există şi un fel de mercurial, din câte ştim de la călăuza noastră, nea Avrămică. Spre exemplu, dacă vrei să „cumperi" un litru de ulei, dai la schimb două kilograme de nuci. Tot pe nuci, dar numai un kilogram, iei un pachet cu zahăr sau două kilograme de făină. Brânzeturile au şi ele valoarea lor. În schimbul unui kilogram de caş, de pildă, obţii doi litri de ulei sau un kilogram de zahăr.

La capitolul corpuri ceresti avem o noua idee despre legatura intre astrologie si economie pe blog de bucurestean: RBS şi fazele lunii. Daca sunteti pasionati de subiect s-ar putea sa va placa si materialul de AICI. Iar daca tot vorbim de planete si evolutia soarelui din ultima vreme, gasim pe lumea reala o poveste despre furtuna solara si posibilitatea aparitiei acesteia in functie de varianta de viitor pe care ne-o alegem: Pe ce linie a timpului ne gasim ? Oricum, pentru siguranta, nu strica sa mai aruncam din cand in cand un ochi pe spaceweather. Vremea e tot mai calda, iar pe mine ma bate gandul sa-mi fac abonament la alertele lor. E vreo 5 dolari pe luna, n-ar fi chiar un cap de tara.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

joi, 22 iulie 2010

Cine n-are batrani sa-si cumpere

Ce te faci insa daca ai prea multi ? Bunicii, generatia 80-90 ani faceau cate 5-6 copii. Parintii si cei 4-5 unchi, generatia 50-60 ani au facut cam 2 nepoti. Noi, tineretul de 30-40 de ani facem in medie cam un copil. Pentru o pereche de bunici munceau de la 20 pana la 60 de ani vreo 5-6 copii. Ei ies la pensie imediat. Raman in locul lor nepotii, care majoritatea au bagat facultati si mastere pana pe la vreo 25-30 de ani, iar acum e criza si nu prea mai au unde sa lucreze. Au in schimb de intretinut fiecare niste parinti, ceva bunici care mai sunt, unii si cate un copil mic. Incercam asadar sa inlocuim acum 5-6 muncitori cu vreo 2 someri si ne miram ca ceva nu prea mai merge.

Daca n-ati ghicit inca, postul asta este despre problemele demografice. De care am mai discutat noi pe aici. Atunci cand ziceam ca economia e doar un barometru, adevaratele probleme sunt cele energetice, de resurse, de mediu, de mentalitate si de.. mografice. Care cam toate, ca sa vezi, ne lovira deodata tocmai acum. Chris Martenson ne explica foarte frumos o parte din ele, iar la capitolul demografie ne prezinta in mod stiintific cum e cu piramida varstelor care se cam clatina din cauza ca baza e tot mai subtire. Povesti cu boomerii americani sau cu decreteii din Romania, care se inmulteau pe vremuri intr-o veselie.

Da, problema e identificata corect de tot mai multa lume. Majoritatea se impotmolesc insa la gasirea solutiilor. Motivul impotmolirii cred ca este din nou faptul ca majoritatea incearca sa caute solutiile in paradigma clasica. Iar acolo problemele pur si simplu nu au rezolvare. Ati facut ceva bullshi.. pardon, traininguri corporate ? Stiti ce inseamna termenul think outside the box ? Degeaba socotesti totul in bani si in impozite. In echilibrari de bugete si sisteme de pensii cu deficite. O abordare mai corecta ar fi daca ai socoti in acumulare de bunuri, dar si aici exista niste limite. Chiar daca banii de pensii munciti de cei care contribuie la caritasul organizat de stat NU ar fi furati si ar fi investiti in lucruri utile, tot n-ar ajuta prea tare. Pentru ca in alta parte sta cheia: munca inseamna energie, nu bani.

Cica solutii. Sa facem copii mai multi, cand planeta e suprapopulata. Povestea cu cresteti si va inmultiti, ca bacteriile lui Albert Bartlett, am vazut cat ne-a ajutat. Faptul ca distributia varstelor avea pana de curand forma de piramida, la ce fel de schema va duce cu gandul atunci cand vorbim de cresterea numarului de nou-nascuti ? Sa crestem impozite, sa imprimam mai multi bani, sa dam la pensionari. Ca in anii 90 cand imparteam bani in stanga si in dreapta si tot nu ajungeau, ca nu mai valorau nimic. Sa importam tineret. Asta e ca si aruncatul pisicii in curtea vecinului: pasam problema la altii, sa se descurce ei cu ea, de parca n-am trai pe aceeasi planeta. Mai sunt si alte exemple, dar cred ca e suficienta mostra de "solutii" oficiale propuse.

Cele nitzel mai inteligente, au o abordare mai practica si ceva mai buna. In ideea ca statul nu se prea pricepe la pus deoparte agoniseala oamenilor, da iama in banii stransi de la acestia si apoi da din colt in colt. Mai ales cand se trezeste cu 18 milioane de majori vaccinati buni de vot, dar din care doar 3 milioane muncesc in mod oficial. Cum sa acoperi cu ei salariile bugetarilor, bursele studentilor, alocatiile handicapatilor, pensiile batranilor si sa mai ramana ceva si de furat ? Da-i incolo de batrani, las ca le taiem si lor "pensiile nesimtite" ca s-au cam invatat oricum sa dea spaga pentru caz de boala sau pensionari anticipate. Doar nu erau sa ramana mai fraieri cand toti incercau sa fenteze statul pe toate partile.

Ei bine, pentru a elimina fentele de stat, unii au propus drept solutie eliminarea sistemului de pensii si "liberalizarea acestuia". Asta se poate face in doua moduri. Mutand problema de la stat la AIG, adica aceeasi hotie, dar cu alta palarie. Sau pentru cei care au inteles cum e cu asigurarile private, investind direct in chestii utile. Gen mai iau un apartament, mai iau niste aur, mai cumpar un teren, mai fac o casa pe el si altele asemenea. Solutia de tipul asta e de departe una dintre cele mai bune alternative. Mult mai buna decat caritas-uri organizate de stat sau de fondurile de pensii. Are insa si ea bubele ei. La pensie, fiecare mos cu doua terenuri sau doua case va dori sa vanda una si sa traiasca din veniturile respective. Problema este: cui sa o vinzi ? Tinerii tot mai putini ar mosteni oricum una de la bunici si chiar daca n-ar fi asa, oferta ar depasi cu mult cererea. Pur si simplu ar fi de vreo 2-3 ori mai multe bunuri oferite spre vanzare decat cereri. Devalorizarea ar fi corespunzatoare si batranii si-ar da seama ca investirea muncii de o viata in orice bun, oricat de real, nu va reusi sa pastreze valoarea in momentul in care nu vor exista cumparatori pentru bunul respectiv.

Hai sa vedem insa cum putem aborda problema altfel. De ce au de fapt nevoie pensionarii ? Au nevoie de bani ? Sau au nevoie de fapt de munca ? Lumea uita ca banii sunt doar un mijloc de schimb. Ce fac pensionarii cu banii ? Platesc intretinerea, medicamentele si doctorii. Ce inseamna asta ? Ca de fapt beneficiaza de munca celor care lucreaza in fabricile de medicamente, in minele de carbune, pe sondele de petrol sau in spitale. Da, poti elimina o parte din problemele urmasilor, pentru a le face munca mai usoara. In loc sa produci jipane pentru administratorii casei de pensii sau iahturi pentru bancherii de la AIG, poti face chestii mai utile. Poti construi autostrazi, baraje, retele energetice sau spitale pe care urmasii nu vor mai trebui sa le construiasca. Le vei elimina astfel o parte din munca pe care ar trebui sa o faca si vor putea munci mai mult pentru a produce bunurile care nu se pot fabrica anticipat cu cateva zeci de ani. Si pentru a oferi serviciile de multe ori mai importante decat bunurile in sine.

Asta inseamna insa planificare. Si una foarte atenta, pentru a intelege ce nevoi vor fi peste o generatie. Cam greu pentru sistemul actual care nu reuseste sa anticipeze nici macar ce va urma peste un an. Solutia cred asadar ca va trebui sa vina din alt domeniu. Spuneam mai sus ca munca inseamna energie, nu bani. Poti avea bani fara limita, daca nu-ti vei permite sa cumperi munca de care ai nevoie pentru ca mana de lucru va fi limitata. Ce s-ar intampla insa daca energia ar fi nelimitata ? Ai putea pune sa munceasca pentru tine tot mai multe aparate. Resursele nu ar mai fi o problema, pentru ca obtinerea si transportul acestora s-ar face mult mai usor. Costul de fabricatie pentru majoritatea bunurilor ar scadea. Am putea astfel folosi tot mai multi roboti si masini care sa inlocuiasca ceea ce tinerii ar fi trebuit sa faca pentru a le asigura un trai decent parintilor.

Oamenii scapati de poluare si de stresul muncii in conditii grele, ar putea beneficia de o viata mai relaxata si mai sanatoasa, ceea ce le-ar lungi considerabil durata de viata. Anii in care ar fi apti de munca sau ar putea sa se ingrijeasca singuri vor creste, iar numarul de tratamente necesare va scadea. Pensia batranilor se duce astazi in mare parte pe intretinere si pe medicamente. Intr-o lume mai curata ce ar beneficia de energie gratuita, oare ar mai avea nevoie de pensie ? Intr-o lume in care copiii ar avea mai mult timp liber sa-i ajute si totul s-ar obtine mult mai usor oare ar mai avea nevoie de bani ? Intr-o lume din viitorul nostru oare vor deveni toate aceste lucruri realitate ? Intr-o lume utopica sau in lumea noastra ?

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

miercuri, 21 iulie 2010

Despre Ungaria, cu dragoste

Alaltaieri citeam stirea asta:
De ce trebuie să ne rugăm pentru Ungaria
După două săptămâni de discuții, delegația FMI și UE s-a ridicat și a plecat, fără să ofere un motiv concret și fără ca măcar să mai anunțe concluziile vizitei. Nemulțumirile, însă, se știu. Fondul nu este de acord cu taxa suplimentară impusă băncilor și nici cu fondul care ar urma să-i salveze pe cei care nu-și vor mai putea plăti ratele. În plus, Ungaria a depășit după doar șase luni ținta de deficit pentru tot anul, cu 20%.
Si cum povestea cu Ungaria ar fi pacat sa o servim fara un pic de aperitiv, am zis sa vad cu cine a intrerupt de fapt FMI negocierile. Asa ca primul lucru dupa ce am citit stirea respectiva a fost sa dau un google dupa hungary bank exposure. Ocazie cu care am descoperit urmatoarele:

Who’s exposed to Hungary
Austrian Banks Have Biggest Exposure In Hungary - Top Bankers Meet In Vienna

Si o mica comparatie cu un alt experiment ce a avut loc in primavara:
Reuters graph charting European bank exposure to Hungary and Greece

Ulterior comentariile au inceput sa se inmulteasca:
Ungaria, rezista!
Cu un deficit bugetar prognozat de doar 3.8%, Ungaria este un fel de campioană a Europei. Cu toate acestea, reprezentanţii FMI, alături de cei ai UE, au hotărât că trebuie suspendat acordul de finanţare deoarece apetitul pentru cheltuială al guvernului este mult prea mare. O mişcare cel puţin surprinzătoare a cărei justificare este destul de greu de găsit. Dacă am considera FMI un organism onest, am putea să-l suspectăm de stupiditate.

Realitatea este că Ungaria nu avea nevoie de banii de la FMI decât ca plasă de siguranţă. Momentan presiunile externe sunt destul de mari, în special asupra cursului şi asupra CDS-urilor. Este o reacţie emoţională care, dacă va fi trecută cu bine (probabil următoarele două săptămâni sunt cruciale), va conduce, în final, la o rezolvare a problemelor fără ajutorul FMI. Desigur, oficialii maghiari calmează spiritele declarând că vor continua negocierile cu FMI pentru încheierea unui acord. Cu toate că este puţin probabil, mi-aş dori ca Ungaria să reuşească fără FMI.
Sunt povesti pe care le-am tot explicat anul trecut atunci cand discutam despre rolul FMI si interesele acestora. Este frumos sa vezi ca ideile respective au inceput sa fie intelese si prezentate astazi de tot mai multi.

De ce risca Viktor Orban sa devina din nou persona non-grata pentru occidentali
Premierul ungar, Viktor Orban, risca sa devina din nou un paria in ochii guvernelor occidentale daca nu renunta la tentativele de slabire a institutiilor democratice. Avertismentul vine din partea cotidianului american Washington Post, care trece in revista primele masuri anuntate de noul guvern de la Budapesta, instalat dupa ce FIDESZ, formatiunea domnului Orban, a obtinut o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare.
Ei, daca show-ul a inceput, e bine sa dam in ei din toate directiile. FMI, europenii, bancile austriece, presa americana, fiecare are ceva de reprosat acum si de cautat nod in papura. Cu rost sau fara rost. Exact ca in cazul Greciei pe care se pusesera felinarele mai acum cateva luni.

Ceardasul unguresc nu se potriveste cu valsul vienez. O sa intre in scena si calusarii nostri?
Principalele 6 banci din Ungaria (Raiffeisen International, Erste Group, Bank Austria, UniCredit,Intesa Sanpaolo si BayernLB) au trimis disperate e-mailuri lui DS-Kahn in care amenintau ca isi vor reconsidera investitiile in Ungaria si prin urmare, criza o sa se adanceasca. In respectivele e-mailuri mai solicitau ca FMI sa intervina pe langa guvernul maghiar pentru a nu se aplica taxa in cauza. FMI a intervenit, guvernul maghiar a zis ca nu (desi are nevoie de FMI ca de aer) si lucrurile s-au impotmolit. Asta scrie Der Standard.

Daca Orban trece la aplicarea taxei, e posibil ca bancile sa dinamiteze economia ungara. Daca nu trece, da un semnal prin care admite ca nu poate aplica in propria tara masurile pe care le considera necesare si recunoaste ca politica fiscala se face cu aprobare din strainatate. Pe romaneste, are de ales intre a fi curva sau amanta.

Unul din punctele discutate luni seara de bancheri si Guvernatorul Isarescu, asta a fost.
Ce e cool la povestea cu Ungaria ? Un deget mijlociu aratat FMI si institutiilor financiare internationale ce incearca sa controleze economia mondiala. Ce e nasol ? Degetul s-ar puta sa-i coste, iar nereducerea cheltuielilor si imprimarea de hartiute doar pentru "mentinerea cresterii" oricum nu e o solutie. Vorba unui comentator: au mai incercat unii miscarea pe care vor sa o faca maghiarii acum. Zicand ca n-ar avea nevoie de "centuri de siguranta" din partea FMI. Apoi s-au suit intr-un avion pentru o plimbare pana in Rusia, iar restul, cum se spune.. e istorie...

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

luni, 19 iulie 2010

Noutati si comentarii

O noua zi, o noua saptamana. Lucrurile s-au mai relaxat in ultima vreme, lumea pleaca in concedii, stirile sunt parca mai putine. Ceva-ceva tot s-a adunat insa in ultimele zile. Daca e sa incepem cu bursele ca de obicei, observam si acolo o stagnare de vreme buna. Ne muncim din luna mai cu bariera de 10.000 la DOW si chiar daca spre final de iunie lucrurile pareau ca se indreapta in directia corecta, iulie a venit cu noi surprize. Mi-a placut titlul de vineri de pe CNN: Poof! Week's stock gains erased. Din iulie nu a mai ramas insa prea mult si sunt tot mai curios acum daca luna august se va ridica la inaltimea asteptarilor. Ramane sa vedem ce si cum.

Discutiile despre aur s-au incins. Dupa Dan Selaru au urmat Bogdan si Claudiu, ba am gasit ecouri chiar si in presa oficiala. Claudiu se intreaba cat sa fie pus deoparte in aur ? Parerea mea o stiti deja: nu mai mult de cateva mii de euro. Echivalentul banilor de cheltuiala pe 1-6 luni. Ca si in cazul altor rezerve: de hrana, energie, combustibili. Bani albi (ma rog - aurii) pentru zile negre. O mica rezerva sau o mica asigurare nu strica. Chiar daca inundatia, cutremurul, eruptia solara sau falimentul guvernului nu va veni niciodata.

BNR ne spune ca sistemul bancar inregistra pierderi de circa 50 milioane euro dupa primele cinci luni ale anului. Dar ca asta e normal pe timp de criza, bancile isi vor reveni fara indoiala si cu toate pierderile inregistrate, nici o banca nu este in pericol de a cadea. Apar persoane care argumenteaza ca riscul sa te "calce" un hot e mai mare decat sa pierzi banii ca urmare a falimentului unei banci. Din nou apare problema de incredere. Preferi hotii la costum din banci si din guvern sau hotii din cartier ? Pastrezi aurul in casuta de valori la banca, ori in gradina bunicilor sau in seiful propriu ? Mda, pentru unii raspunsul e simplu: ajungi in ziua de azi sa ai mai multa incredere in baietii bruneti decat intr-un smecher cu costum la 4 ace care te pacaleste sa-i dai nu doar banii din portofel, ci si pe aia din viitorul portofel. Credite nu se mai dau, oamenii abia mai au bani sa le plateasca pe alea vechi, iar recuperarile merg greu. Cei care mai au un ban incep sa priceapa ca garantarea e doar vorba goala, iar depozitele sunt impozitate si prefera sa bage banii in aur ca pe vremuri. Dar.. bancile isi vor reveni.. fara indoiala... :)

Celor care insista cu bula aurului si vorbesc de investitii, le repet ca problema e prost pusa. Sunt oameni care pur si simplu nu vor sa fie investitori, sa se streseze cu afaceri si sa acumuleze bogatii nemasurate. E alegerea lor, nu pun pret pe materialism, pur si simplu au un alt scop in viata. Ei bine, multi din acestia poate nu vor sa contribuie la caritasul pensiilor organizat de guvern. Si nu vor sa lase nici pe mana unei firme de asigurari gen AIG sau a unei banci gen Lehman agoniseala lor de o viata. Ar dori ca la pensie sa se bucure de banii munciti, dar problema este ca banii se devalorizeaza, pentru ca guvernul pe langa confiscari sau caritasuri cu pensii, se mai indeletniceste si cu furtul prin inflatie direct din buzunarul omului. In toata istoria, FIAT-money si-au luat-o urat de tot la fund de la monezile reale. Exemple de genul ACESTA avem cu duiumul. Statele au inflationat in draci atunci cand puteau sa o faca, pentru ca moneda nu era legata de aur sau nimic altceva. Ori au dat direct faliment daca n-au putut sau n-au apucat sa inflationeze. Yeah, I know.. this time is different.

O alternativa la toate aceste magarii s-a dovedit a fi aurul. E simplu de stocat, nu rugineste, nu inflationeaza, e usor de ingropat in gradina bunicilor si valorificat la pensie. Ba mai e recunoscut drept moneda universala chiar si in perioade tulburi, pe timp de criza sau razboi, atunci cand guvernele cad si banii de hartie isi pierd orice rost. Apoi, am mai auzit sofisme in genul aurul nu tine de foame, aurul nu tine de sete sau de cald. Evident, nu te impiedica nimeni ca pe langa o mica rezerva de aur sa ai o camara plina, niste panouri voltaice sau o centrala pe lemne. Aurul tine doar loc de moneda, atata vreme cat omenirea mai are nevoie de moneda pentru a functiona. Iar celor care vor insista sa-mi repete ca in final, un vagon de aur nu valoreaza cat un pahar de apa in desert le pun si eu o intrebare: cat valoreaza un vagon de dolari in desert ?

Grafice precum cel pe care am dezbatut zilele trecute cu infoeconomice arata ce se intampla pe termen scurt doar atunci cand o singura banca mare se prabuseste. Daca ar pica insa GS + BS + AIG + DB.. cardurile ar mai avea vreo valoare ? Ce sa faci cu cele cateva hartiute ramase in buzunar daca toate supermarketurile ar avea conturile blocate ? Banii in majoritatea lor sunt electronici. Notiunea de sistemic risc nu e suficient de clara ? Stiu ca oamenii nu cred. Nu cred ca vom avea vreodata hiperdeflatie, nu cred ca omenirea se va intoarce doar la ferme.. nu cred ca un aparat mai greu ca aerul poate zbura, nu cred ca mai scapam de Ceausescu, nu cred ca imperiul sovietic se poate prabusi.

Putem face oricate scenarii. Varianta mea preferata zice ca oamenii vor prefera din nostalgie o moneda pentru realizarea schimburilor economice si vor alege aurul din instinct cel putin in perioada de tranzitie de la sistemul actual la unul in care banii nu vor mai fi necesari. Pana atunci, pe langa aur va creste numarul schimburilor directe, vor aparea poate monede locale, vor fi n variante la care oamenii vor putea apela atunci cand bancile centrale vor disparea. Am vorbit despre ele la alternative monetare in vreo 12 episoade. Va veni o transformare majora a societatii si a omenirii in general, care va include multe aspecte. Ceea ce numim acum economie este doar un aspect minor ce va fi si el radical transformat. Pentru a face aceasta tranzitie mai usoara, minime rezerve de hrana, metale pretioase sau combustibili s-ar putea dovedi utile. Scenariul poate continua mai departe cu TNG mai ales ca sistemul NWE pare unul destul de interesant... ;)

Ei, dar ca sa nu ziceti ca avem doar vesti proaste in ultima vreme: se pare ca scurgerea de petrol a fost oprita in cele din urma. Sa vedem acum cat va mai dura curatenia si ce impact va avea acest incident asupra opiniei oamenilor apropo de aceasta dependenta a umanitatii de petrol. Tot la capitolul impact asupra mentalitatii, se pare ca Elizabeth Warren incepe sa fie tot mai remarcata in ultima vreme, ba chiar a inceput sa deranjeze anumite cercuri destul de tare. Chiar daca lucrurile se misca aparent greu, nu va lasati cuprinsi de disperare. Se pare ca e ceva in aer zilele astea. Ati observat probabil ca am preferat sa nu comentez pe baza incidentului cu MM de saptamana trecuta. Am considerat ca e mai bine asa. Celor afectati de acest lucru as dori sa le recomand urmatoarea lectura: Matei, vorbeste-mi despre rai

Incheiem cu noutati tot din domeniul "meteo". Pata solara de care am tot discutat zilele trecute incepe sa isi piarda din putere. Pentru a nu pleca insa fara nici un semn, a decis sa ne salute cu o mica eruptie care ar trebui sa ajunga la noi maine. Nimic deosebit, dar suficient de puternic cat sa vedem probabil cateva din efectele cu care ne-am obisnuit deja: niscai dureri de cap si stari de rau, ceva anomalii in reteaua electrica, urmate de cateva zile de canicula. Grija cu expunerea la soare si nu exagerati cu cremele, se zvoneste ca ar cauza boli de piele. Tot la capitolul fenomene solare, avem de la Nasa un articol care vorbeste despre contractia atmosferei de la nivelul superior. Asa cum se intampla tot mai des in ultima vreme, oamenii de "stiinta" se scarpina in cap si nu-si pot explica fenomenul. Minimele solare din 2008 si 2009 au dus la o contractie de vreo trei ori mai mare decat se asteptau ei. Articolul ne zice ca minimele ar explica cam 30% din fenomen, hai sa mai fie inca un 10% daca bagam in calcul codoi-ul cu care ne-au innebunit in ultima vreme, dar tot mai ramane vreo 60% care nu iese la socoteala. Of, ce ti-e si cu stiinta asta a noastra care teoretic are raspunsuri la orice.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

vineri, 16 iulie 2010

Alternative energetice - eoliene si voltaice pentru acasa

Episodul 22 al seriei alternativelor energetice inceputa aici. Explicam in episoadele trecute conceptul de EROEI, de bani ca simpla eticheta a produselor obtinute cu ajutorul energiei, ca si de relatia dintre randament si cost. Am trecut apoi la variantele oficiale incercand sa atrag atentia asupra capcanelor subventiei, plimbatul costului energetic si furatul propriei caciuli. Am continuat cu alte aspecte ale problemelor energetice ce apar dupa momentul producerii acesteia, anume transportul si stocarea. Dupa nitzica teorie, am inceput sa detaliem problema stocarii in cazul bateriilor din autoturismele electrice, vorbind despre fabricarea si despre incarcarea acestora. Am adaugat apoi cateva completari si lamuriri la cele deja discutate, pentru ca ulterior sa trecem la un studiu de caz in ce priveste eolienele. Spuneam apoi in articolul dedicat hidrogenului despre faptul ca am devenit la un moment dat pasionat de experimentari pe tema aceasta. Am pus pentru introducere un prim interviu, am adaugat un al doilea pentru lamuriri suplimentare, iar dupa o scurta recapitulare am detaliat partea de constructie a unui astfel de sistem pentru cei curiosi sa experimenteze cu asa ceva.

Astazi vreau sa continuam discutia pe teme practice inceputa cu UPS-urile pentru ca aceste subiecte se pare ca sunt de interes pentru multi dintre cititori. Am tot promis ca o sa povestim un pic si despre cum putem realiza un minim sistem de asigurare a independentei energetice pentru cazul in care reteaua electrica devine indisponibila. Ar trebui sa incepem intai prin a defini ceea ce inseamna minim pentru fiecare. Eu prin asta inteleg un sistem care sa asigure functionarea zilnica pentru cateva ore a unui laptop, un televizor, cateva becuri, eventual un frigider. Adica niste consumatori mici, pentru ca daca discutam de masini de spalat, calorifere electrice sau aparate de aer conditionat problema se schimba cu totul.

Introducerea fiind facuta, sa trecem la niste exemple concrete, nu inainte de a recomanda din nou persoanelor mai putin tehnice sa recapituleze un pic notiunile minime de teorie discutate anterior. Putem incepe apoi prin a lua drept exemplu un calcul de genul celor facute pentru o cabana construita intr-o zona retrasa. Acesta socoteste ca pentru minimul de care discutam mai sus ar trebui sa asiguram in medie o cantitate de energie de vreo 4000Wh pe zi. Sa luam asadar si noi niste cifre asemanatoare si sa vedem cam ce ar insemna realizarea unui astfel de sistem care sa acopere un consum mediu zilnic undeva intre 3000Wh si 5000Wh.

In cazul UPS-urilor vorbeam de valori undeva la 1000Wh si recomandam suplimentarea bateriilor originale cu 2 acumulatori de 12V la 50Ah care sa asigure cateva ore de functionare suplimentare. Se poate observa usor ca pentru un sistem care sa functioneze 24 din 24 e necesar sa ne gandim la acumulatori de 3-5 ori mai mari. Asta pentru ca atat fotovoltaicele cat si eolienele au ca principal dezavantaj faptul ca nu produc energie on-demand. Iar in momentul cand produc, energia trebuie asadar stocata pentru a fi consumata atunci cand avem nevoie. Diferenta principala intre sistemele bazate pe panouri fotovoltaice si cele eoliene este predictibilitatea. La fotovoltaice putem sa ne bazam pe o cantitate minima produsa in fiecare zi, chiar si pe timp de iarna sau nori. La eoliene in schimb, vantul poate sa bata foarte puternic timp de cateva ore, iar apoi 3 zile sa nu mai bata deloc. De aceea se recomanda uneori combinarea sistemelor fotovoltaice cu cele eoliene tocmai pentru a mai elimina din aceste dezavantaje.

Asa cum explicam si in cazul UPS-urilor, sistemul e construit din module, fiecare modul fiind dimensionat separat in functie de necesitati. Avem asadar producatorul de energie (panoul voltaic sau eoliana), apoi regulatorul care face incarcarea bateriilor, pachetul de acumulatori si invertorul care transforma curentul de la 12V CC (cat au bateriile) la 220V AC (cat au nevoie aparatele electrocasnice). Ca si costuri, un regulator plus un invertor bun necesare la puterile discutate, ajung undeva intre 500-1000 euro functie de marca, putere si alte optiuni. Acumulatorii costa cam 200 euro pentru 1000 Wh. Deci un pachet de vreo 5000 Wh ajunge cam la 1000 euro. Discutam asadar de un total intre 1000 si 2000 euro doar pentru transformatoare si baterii.

Putem folosi si UPS-ul pe post de invertor cu conditia sa aibe electronica de calitate, pentru ca unele se supraincalzesc, nefiind facute pentru a functiona pe baterie un timp indelungat. Nu putem folosi UPS-ul pe post de regulator, deoarece acesta e construit pentru a se alimenta de la priza de 220V AC si nu de la 12-48V CC cat furnizeaza panourile sau eoliana. Bateriile de UPS se pot refolosi daca se potrivesc ca voltaj, dar numarul lor trebuie suplimentat. Tipul bateriilor este acelasi, cu plumb si gel, care suporta mai multe cicluri de reincarcare decat cele auto. Bateriile auto noi sau uzate construite pe tehonogie plumb-acid merg si ele in cazuri de compromis, dar acestea nu sunt gandite pentru asa ceva si performantele vor fi pe masura.

Sa vedem acum si costurile pentru sursele efective. Un panou fotovoltaic de 100W produce 100Wh intr-o ora atunci cand soarele e la putere maxima. Asta se traduce zilnic cam 500Wh vara cand e soare mai puternic si 300Wh iarna cand ziua e mai scurta. Evident ca aceasta cantitate variaza si functie de vreme, nori, latitudine sau inclinarea panoului. Pentru a obtine zilnic cei 3000Wh din exemplul nostru avem asadar nevoie de panouri cu o putere totala de aproximativ 1000W. Costul panourilor variaza undeva intre 3 si 5 euro pe watt. Discutam asadar de sume intre 3000 si 5000 euro pentru panouri, functie de producator si calitate. Ca de obicei, exista chinezarii ieftine care se sparg si se ard mai repede, ca si panouri de calitate care sunt mai fiabile. O eoliana de aceeasi putere, care scoate 1000W atunci cand vantul bate la viteza optima, costa cam intre 2000 si 3000 euro. Aparent e mai ieftin cu eoliana, dar aici trebuie tinut cont ca trebuie acumulatori mai multi pentru zilele in care nu bate vantul.

Per total, un sistem cumparat de-a gata ne costa asadar undeva intre 3000 si 7000 de euro pentru a ne asigura un minim de energie electrica zilnic. Scump intr-adevar, mult prea scump pentru a alimenta cateva becuri, un frigider si alte jucarii ce nu consuma prea mult. E motivul pentru care spuneam ca aceste sisteme nu vor putea deveni alternative reale la sursele clasice, consumand de multe ori mai multa energie in procesul de fabricatie decat cea pe care o furnizeaza ulterior pe durata de viata.

Pentru a retine mai usor calculul facut, puteti socoti cam 1000 euro pentru fiecare 1000Wh. Verificati contorul de acasa sau factura de curent si calculati cati KWh consumati medie zilnic acum, in conditii normale. Astfel veti afla cam cate mii de euro v-ar trebui daca ati dori sa construiti un sistem care sa va asigure acelasi consum. De exemplu la o factura lunara de 120 RON si un pret de 0.4 RON/KWh reiese un consum lunar de 300KWh adica o medie zilnica de 10KWh consumat. Pentru a produce aceasta cantitate de energie cu un sistem bazat pe voltaice sau eoliene, ar trebui sa investiti cam 10 mii de euro. Daca ar fi sa socotim "amortizarea" in cazul asta, ea ar dura vreo 30 de ani in conditiile in care nu s-ar strica nimic si bateriile ar rezista atata timp. E evident ca nu merita in mod normal, dar nu despre asta e vorba in cazul nostru.

Exista evident posibilitatea pentru pasionati si cunoscatori de a-si construi singuri panoul sau eoliana si a mai economisi o parte din bani. Cu riscurile aferente legate de fiabilitate si fara a socoti timpul consumat cu documentarea sau manopera. Astfel se poate injumatati uneori costul, cel putin pentru panouri sau eoliana, ca la baterii nu prea avem ce face. Celulele solare se vand si la bucata, iar pentru a construi singur un panou fotovoltaic se gasesc pe net multe materiale de genul ACESTA. In cazul eolienelor sunt multi pasionati care lucreaza la asa ceva si discutii pe forumuri unde se vorbeste despre constructia de bobine turnate in rasina, tipuri de magneti, modele de pale si multe altele.

Ca si in cazul aplicatiilor industriale, eolienele si fotovoltaicele sunt asadar niste solutii cel mult de compromis, ce nu pot inlocui cu succes ca si sursa de energie sistemele clasice. Stiu ca sunt persoane pentru care chiar si cele cateva sute de lei necesari achizitiei unui UPS sunt imposibil de gasit in zilele acestea in care greutatile economice apasa pe umerii multora. Cu atat mai greu le va fi sa faca rost de cele cateva mii de euro necesare pentru achizitionarea unui minim sistem de generare a energiei electrice. Pentru cei care mai beneficiaza insa de venituri sau rezerve suplimentare, investitia intr-un astfel de sistem s-ar putea dovedi in scurt timp mult mai utila decat cea intr-un autoturism spre exemplu.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

luni, 12 iulie 2010

Din nou despre aur

Asa cum se intampla de obicei atunci cand astepti o data anume, ziua de ieri a fost una chiar linistita in plan international si fara surprize in plan personal, cel putin in cazul meu. Am totusi impresia ca ceva-ceva incepe sa se intample.

Uite cine s-a apucat de recomandat aur: Mugur Isărescu: "Să nu ne fie frică de aur"

Surpriza ultimelor zile o constituie insa urmatorul raport: Special Raport GOLD

Se pare ca pana si bancile insolvabile care se bazeaza pe FIAT money recunosc ca aurul va ajunge la 8000$. Motiv pentru care banci precum Erste s-au apucat de specula sperand sa mai faca un ultim profit acum pe final. Curiosii pot vedea AICI raportul acestora care contine unele informatii utile in privinta aurului. Mare grija totusi daca doriti sa va luati o masura de siguranta prin achizitionarea de metale pretioase: nu confundati aurul de hartie vandut de Erste cu aurul fizic.

Ca sistemul financiar este pe duca o repetam unii deja de multa vreme. Iar in ce priveste aurul, de obicei nu dau doi bani pe parerea bancilor in privinta aceasta. Nici atunci cand vorbesc de apreciere, nici cand vorbesc de depreciere, convertibilitate sau altceva. Din partea bancilor astept in acest moment un singur lucru: recunoasterea insolvabilitatii. Care e doar o chestiune de timp, la fel ca in cazul Caritas. De data asta insa raportul mai sus mentionat e chiar bunicel, merita aruncat o privire mai atenta asupra lui.

Daca tot vorbeam de scheme piramidale, stim deja ca un mic informator de duzina cu putin sprijin din partea baietilor veseli poate pune usor la cale un Caritas sau un FNI. Te mai miri atunci ca la nivel mondial, avem exemple precum Madoff cu schema lui de cateva decenii sau FED-ul ce implineste curand aproape un secol ? Ne mai miram ca niste baieti mult mai bine plasati decat o mana de securisti si informatori locali au putut pune la cale un Caritas de 100 de ani bazat pe FIAT money ? Of, ce ti-e si cu teoriile astea conspirationiste. Noroc ca lumea incepe sa se mai trezeasca... :)

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

sâmbătă, 10 iulie 2010

De weekend - lumea reala

Am auzit o data pe cineva spunand : “Nu sunt aici sa fac pe cineva sa creada ceea ce spun. Ultimul lucru de care are nevoie lumea este inca un tip spunand ‘Eu am toate raspunsurile. Voi trebuie doar sa credeti.’ Avem destui din astia pe Pamant. Ceea ce ofer eu este informatie. Luati ce simtiti, lasati la o parte ce considerati ca nu vi se ‘potriveste’. Ce credeti despre acestea nu este treaba mea ci a voastra, si e realitatea voastra. Si aveti dreptul sa faceti ce vreti din aceste informatii. Nu incerc sa conving pe nimeni. Incerc doar sa spun : ‘Iata un alt mod de a privi lumea’. Iar modul de a privi lumea este in totalitate alegerea voastra.”

Recomandarea din acest week-end nu este un film, ci un blog: Lumea Reala a lui Marius Stan

Cu multumiri lui Mad io pentru link.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

vineri, 9 iulie 2010

Stiri pe scurt

In primul rand weekend-ul acesta stati cu ochii pe spaceweather, se anunta miscari interesante:
An active region is emerging over the sun's northeastern limb. It appears to be the remains of old sunspot 1082, but unlike a genuine corpse, these remains are animated. The region is crackling with low-level solar flares.

NASA's Solar Dynamics Observatory recorded the movie around 2200 UT on July 8th. The blast produced not only an ultraviolet flash of light, but also a coronal mass ejection (CME). The cloud is not heading for Earth, however, so we will experience no effects from the event. Stay tuned for more flares and a better view as the active region turns toward our planet in the days ahead.
Ce-mi place mie cum le recunosc baietii astia numai DUPA ce se intampla. In timp ce pe noi, cei care avertizam INAINTE sa se intample, ne considera lumea pesimisti:
Gold reclaims its currency status as the global system unravels
We already know that the eurozone money markets seized up violently in early May as incipient bank runs spread from Greece to Portugal and Spain, threatening the first big sovereign default of our era.

Jean-ClaudeTrichet, the president of the European Central Bank (EC), talked days later of "the most difficult situation since the Second World War, and perhaps the First".

The ECB's latest monthly bulletin gives us some startling details. It reveals that the bank's "systemic risk indicator" surged suddenly to an all-time high on May 7 as measured by EURIBOR derivatives and stress in the EONIA swaps market, exceeding the strains at the height of the Lehman Brothers crisis in September 2008. "The probability of a simultaneous default of two or more euro-area large and complex banking groups rose sharply," it said.

This is a unsettling admission. Which two "large and complex banking groups" were on the brink of collapse ? We may find out in late July when the stress test results are published, a move described by Deutsche Bank chief Josef Ackermann as "very, very dangerous".
Pentru naivi avem insa articole in genul celui de mai jos:
Garanţia depozitelor bancare se dublează
Autorităţile vor ca până la finele anului să mărească plafonul pentru economii de la 50.000 de euro, în prezent, la 100.000 de euro. De la 1 ianuarie 2011, limita de garantare a depozitelor bancare va creşte de la 50.000 de euro, cât este în prezent, până la 100.000 de euro, a afirmat, ieri, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

Din cele peste 100 de miliarde de lei pe care românii îi au depuşi la bancă, doar 95,4 miliarde de lei sunt garantaţi 100%, conform celor mai recente date. Prin cresterea plafonului, inca 700.000 clienti vor beneficia de asa-zisa "garantare" de 1%. Asta daca bancile respective mai rezista pana in 2011.
Cu o "mica" corectie evident. Garantia nu se dubleaza, ci doar limita, pentru ca fondurile raman cel mai probabil aceleasi. In acest moment banii sunt garantati doar 1% nu 100%. Iar cei 700.000 de clienti sunt de fapt doar vreo 70.000 dupa niste calcule mai atente. Se pare ca autorul a facut exces de zel. Dar ce mai conteaza acum cateva zerouri intre prieteni... :)

In final avem cateva materiale destul de echilibrate si pe intelesul tuturor despre situatia Chinei in acest moment:
Visul chinezesc, la Romania, te iubesc - partea a I-a
Visul chinezesc, la Romania, te iubesc - partea a II-a
Visul chinezesc, la Romania, te iubesc - partea a III-a
Lectie de economie capitalista din China comunista

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

joi, 8 iulie 2010

Cele mai apreciate articole

M-am gandit ca ar fi util un cuprins cu cele mai interesante articole din fiecare domeniu pe care le-am scris de-a lungul timpului. Pentru ca blogul asta are deja doi ani (de fapt un an si jumatate de cand scriu mai serios), iar postarile sunt din ce in ce mai multe si apar mereu cititorii noi. Voi selecta asadar cateva articole reprezentative din fiecare categorie si recomand noilor veniti sa inceapa cu ele. Cu timpul lista va fi actualizata si va ramane un link la ea pe pagina principala.

Comunitati autosustenabile
Pezentarile de la festival
Un model de comunitate
Evadarea din oras - variante
Rusia vs lumea de azi
Romania si comunitatile sustenabile
Doua sisteme paralele
Tehnologia, comunitatile si Anastasia
De weekend - Permacultura
De weekend - casele din cob
De weekend - Inapoi la Eden
De weekend - Elena Nita Ibrian

Spiritualitate
Despre 21 decembrie 2012
Nu poti umple un pahar deja plin
Despre a trebui
OPTIMISMUL
Ce inseamna sa devii un supravietuitor
Schimbarile de mentalitate
Religie vs spiritualitate
Tehnologie vs spiritualitate
Relativitate si realitate
Un alt gen de linkuri

Economie
A fi sau a nu fi bine
Englezul si lectia de economie
Criza noastra cea de toate zilele
Joc pe balansoar cu sistemul financiar
China vs US - faza a treia
Promisiunile partidului inexistent
Prin deflatie catre hiperinflatie
Inflatie sau faliment ?
Vesnica dilema a casei
Inceputul crizei economice
Un pic de frustrare
Mic dictionar popular de termeni economici
Un secol de istorie economica: 1913-2013

Banci si finante
Pe intelesul tuturor
Valoarea banilor - material cu poze
Ursuleti si metale pretioase
Bancile, garantarea si raportarile
Imaginea de ansamblu
Bancile si depunatorii
Bancile si datornicii
Completari
Alternative monetare si energetice
Alternative monetare - o lume fara moneda

Previziuni
Schimbarile care vor veni
Simpla privire asupra viitorului
Teama fara rost si experientele utile
Fermele si capsunarii
Un mic scenariu SF de miercuri seara
Teoria conspiratiei de ieri, de azi si de maine
Previziuni din trecut si pentru viitor

Masuri de protectie
Aur, ferme si petrol
Ce sa faci cu banii ?
Lamuriri despre dolari si aur
Ghid de supravietuire urbana
Statii de emisie-receptie pentru incepatori
Alternative energetice - UPS
Alternative energetice - eoliene si voltaice pentru acasa
Alternative monetare - introducere
Alternative monetare - energia

Materiale recomandate
De weekend - critica cinematografica
Daca doriti sa revedeti
Lectura obligatorie
The story of stuff
Chris Martenson - Crash course si teoria 3E
Zeitgeist - Moving Forward Romana
USA vs China, Zimbabwe, Rusia, Japonia, Argentina, Franta sau Imperiul Roman

Diverse
Sindromul Stockholm
Dreptul la proprietate
Cine n-are batrani sa-si cumpere
Despre masonerie, la modul relaxat
Cand negru e de fapt alb
Culoarea rosie si deochiul
Draga jurnalule
Interviu tetatet: Flavian Dumitrescu

Energie
Vesti despre energie
Alternative energetice - introducere
Alternative energetice - EROEI
Alternative energetice - notiuni teoretice
Alternative energetice - studiu de caz
Alternative monetare si energetice

Autoturisme electrice
Alternative energetice - problema stocarii
Alternative energetice - problema bateriilor
Alternative energetice - fabricarea bateriilor
Alternative energetice - incarcarea bateriilor
Alternative energetice - completari baterii

Motorul cu apa
Alternative energetice - hidrogenul
Alternative energetice - experimente: introducere
Alternative energetice - experimente: continuare
Alternative energetice - experimente: recapitulare
Alternative energetice - experimente: constructie

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

miercuri, 7 iulie 2010

O zi ca oricare alta

Cel mai probabil va fi o zi ca oricare alta. Dar cum coincidentele s-au tot adunat am zis ca n-ar strica sa le enumar. Poate va iesi totusi ceva interesant din asta. Asa cum ziceam intr-un comentariu la postarea anterioara, semnele sunt tot mai multe, orb sa fii sa nu le vezi. Cel putin povestea cu petrolul e din ce in ce mai trista. Un lucru imbucurator este insa ca oamenii se trezesc la realitate in ciuda piedicilor ce li se pun in cale. Iar companiile petroliere se pare ca stiu de ceva timp ca li se pregateste lichidarea. Sa vedem daca luna august va aduce intr-adevar distractia pe care o asteptam unii dintre noi.

Pana nu demult recunosc sincer ca nu credeam in previziunile bursiere bazate pe interpretarea graficelor. De cand cu mos Horea insa, care a nimerit-o de prea multe ori deja, am inceput sa-mi schimb opinia in ce priveste magia numerelor in varianta analiza tehnica. Iar mos Horea ne povesteste ca dupa o apreciere de cateva zile saptamana aceasta, va incepe adevarata distractie. Undeva dupa 11 iulie, incepand de saptamana viitoare cel mai probabil, exista sansa sa vedem bursele plonjand cu vreo 20% din cate zice el.

Acum, daca tot am vorbit de numerologie si grafice, s-ar cuveni sa vedem un pic ce zic si astrele. V-am mai explicat ca sunt oameni care consulta si horoscopul inainte de a juca la bursa. Stiu ca multi prefera sa ignore influentele planetelor asupra vietii noastre, dar atata timp cat luna sau soarele ne afecteaza la nivel gravitational, poate ca exista si un alt gen de forte. Unele de atractie sau respingere la nivel intelectual sau spiritual, pe care un Newton sau un Einstein nu le-au transpus inca in formule matematice. Ca sa scurtez povestea, se pare ca tot in acest week-end, pe 11 iulie vom avea parte de o eclipsa totala de soare.

De cateva zile George Ure tot bolmojeste ceva pe tema unui conflict iminent in zona araba. Se pare ca israelienilor li s-au cam incins calcaiele si ar vrea sa le caute pricina iranienilor. Dupa cate belele avem in ultima vreme, asta ar mai lipsi ca sa puna capac. Sau mai bine zis sa zboare capacul de la oala ce fierbe deja sub presiune. Daca sunteti curiosi puteti vedea si anatomia unui atac asupra Iranului. Unde ni se povesteste ca cea mai buna tactica ar implica o lovitura aeriana pe timp de noapte, preferabil intr-o noapte cu luna noua. Urmatoarea noapte cu luna noua ? Ati ghicit: 11 iulie.

Ei, dar parca prea se potrivesc toate coincidentele astea. Si cum in povestile cu arabii, americanii au si ei un cuvant de spus, ar veni la fix. Desi probabil vor nega ulterior asta. Vor da vina pe rusi sau pe chinezi. Sau cel mai bine, pe talibani sau pe teroristi. Ar fi ideal, nu-i asa ? Pentru ca in cazul acesta 11 iulie rimeaza la fix cu 9/11. Doar este 9/11 minus vreo doua turnuri gemene, adica 7/11...

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

luni, 5 iulie 2010

Noutati si comentarii

Fuse, fuse si se duse. Stiu ca voua va pare bine, dar eu abia ma obisnuisem cu atmosfera, ma decuplasem un pic de nebunie si evadasem nitzel din "lumea masinii" asa cum ii place lui pai mei sa o numeasca. Hai sa vedem asadar ce-am avut si... ce-am pierdut in astea doua saptamani de pauza. Pai nici nu plecasem bine ca a izbucnit povestea cu pensiile, cresterea TVA-ului si punerea chipurile in pericol a acordului cu FMI-ul. Am mai explicat insa ca FMI are tot interesul sa ne dea bani in continuare pentru a tine cursul jos si a mai salva o vreme bancile, iar politicienii au tot interesul sa-i ia pentru a-si salva comisioanele si clientela. Orium, treaba s-a dovedit un foc de paie de nici o saptamana, fiind stins apoi de apa ce a venit iar sa ne readuca aminte de avantajele sistemului consumerist. Unde padurea nu se vede din cauza copacilor, ce se transforma din pacate in cherestea si comisioane.

Lucrurile sunt insa departe de a fi linistite si daca aruncam un ochi si pe burse se pare ca acestea se indreapta in directia corecta pentru marele show ce va sa vina. Cat priveste deprecierea aurului, e suficient sa priviti miscarea burselor in ultima vreme. Desi aurul s-a decuplat usor de acestea de la un timp incoace, o puternica miscare in jos a burselor estimata pentru luna august va afecta si aurul asa cum am tot explicat pe aici.

In timpul acesta, chiar si oameni din mass-media oficiala ajung sa isi dea seama ca ceva nu se pupa. Si nu inteleg de exemplu cum poti avea in acelasi timp o apreciere a bondurilor si a metalelor pretioase. Cand unele semnalizeaza inflatie si celelalte deflatie. Articolul e interesant si merita citit. Concluzia ar fi ca investitorii nu sunt neaparat bezmetici, ci incearca sa-si acopere pariurile pentru ca la cum arata lucrurile sunt nitzel derutati. E doar o prima mostra a ceea ce se afla in spatele "revenirii" si a ceea ce va urma. Adica asta: prin deflatie catre hiperinflatie

Un alt articol bunicel pe aceeasi tema ar fi si acesta: Bernanke, Gold, and the Keynesian Endpoint. Cu cateva fraze-cheie la fel de interesante. E greu de ales ce este mai "inspaimantator": faptul ca investitorii isi pierd increderea in banii de hartie sau ca cei responsabili de principalele valute mondiale nu inteleg ce se intampla. Aprecierea de aproape 30% a aurului intr-un singur an reflecta teama intemeiata, nu doar ingrijorare privind riscurile de inflatie sau deflatie. Oamenii si-au pierdut increderea in sistemul financiar global. Au ajuns natiunile la un "final Keynesianist" in momentul in care balantele de plati lasa celor care se ocupa de politica economica prea putine mijloace de a mai continua cresterea ? Va suna cunoscuta si aceasta concluzie, parca ati mai auzit-o undeva. Eh, uite asa se incheie... un secol de istorie economica 1913-2013.

E tot mai clar ca mass-media oficiala incepe sa ajunga din urma pe cei care spuneau aceste lucruri de multa vreme. Uitati inca un exemplu. Jean-Claude Trichet (BCE) critica modul in care au actionat bancile dupa criza: Ar fi disparut toate, daca nu le salvam. Gura pacatosului adevar graieste. Se pare ca cei care avertizam ca bancile sunt cu un picior in groapa si sistemul financiar e pe duca.. ca sa vezi... aveam dreptate. Bancile ar fi disparut toate daca nu le-ati fi salvat. Acest lucru este limpede si pentru noi, cei care vorbim de asta de mai bine de un an. Intrebarea este acum: cine va mai salveaza pe voi ?

Tot mai multa lume ingrijorata de soarta sistemului economic si de fluctuatiile valutare din ultima vreme se intreaba cum s-a ajuns la situatia actuala. De ce Grecia cu un PIB de numai doua ori mai mare ca Romania primeste 110 miliarde ajutor, in timp ce la noi se da lumea peste cap pentru o transa de nici un miliard. De ce americanii se joaca cu banii dupa bunul plac, in timp ce chinezii sunt certati pentru ca muncesc prea mult. De ce nu putem avea un sistem echitabil si niste monezi solide macar pana reusim sa eliminam necesitatea utilizarii banilor cu totul. Raspunsul ar fi: ca de obicei, unii sunt mai egali ca altii. Iar pentru a intelege de ce au ajuns lucrurile astfel trebuie sa cunoastem istoria.

Prin anii 30 in timpul primei crize americanii i-au pacalit pe toti sa accepte dolarul ca moneda de rezerva internationala. Adica daca tu roman vrei sa cumperi calculatoare din china, trebuie sa schimbi leii in dolari, ii dai pe laptop si apoi chinezul schimba dolarii in yuan la randul lui. Smecheria a fost ca initial americanii au promis acoperire in aur. Cu timpul insa, nu s-au mai tinut de cuvant. La fel ca hotii de la 1800, care emiteau mai multe chitante pentru acelasi aur. Prin anii 70 celelalte tari s-au prins de pacaleala, au incercat sa cumpere aur la cursul oficial si atunci americanii au zis: teapa, decuplam dolarul de aur. A urmat o vreme tulbure in care pretul la aur a explodat brusc, sistemul financiar mondial s-a clatinat rau de tot si era cat pe ce sa fie game over. Europenii s-au apucat sa puna bazele euro drept "alternativa" la dolar, baietii s-au apucat de inflationat in draci si au mai gasit cateva tari fost comuniste pe care sa le pacaleasca o vreme. Efectele le simtim insa azi: marea criza mondiala care va insemna sfarsitul sistemului bazat pe hartiute igienice emise sub monopolul FED si folosite drept bani. Si dupa cum ziceam, uite asa se incheie... un secol de istorie economica 1913-2013.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.