Ieri am avut pe forum o discutie interesanta cu
Zarzavat. O dezbatere despre schimbarile de care am tot vorbit in ultima vreme. Despre lectiile valoroase pe care noi ca romani am avut ocazia sa le invatam nu demult. Si care ar trebui sa ne ajute in anii care vor urma si in noua tranzitie care va incepe in curand.
Era vorba de o alta cadere de sistem care se intampla cu cativa ani in urma. La fel de incredibila si inimaginabila pentru omul de rand ca si cea care ne asteapta acum. Si problemele care apar tocmai pentru ca un om aflat in interiorul sistemului care sta sa cada, nu poate in general sa inteleaga corect ceea ce se intampla in jurul lui.
Ia spuneti, in 23 septembrie 1989 cum ati fi reactionat daca va spunea cineva ca in 3 luni Ceausescu e mort ? Ca vom scapa de lipsurile grave de hrana si energie. De cozi vesnice la mancare, de frig si intuneric in case zilnic. Ca in 10 ani televiziunea prin cablu cu zeci de programe si calculatoarele vor fi chestii banale. Ca se va inventa o jucarie numita telefon mobil care incape in buzunar si mai face pe GPS-ul, camera video si aparatul foto simultan. Ca internetul va revolutiona sistemul de comunicatii, de informare si economii intregi. Si noi vom putea pierde vremea pe blog discutand liber economie si facand filozofie...
Stiu, majoritatea ar fi spus ca e un vis frumos. Utopic chiar. Auzi, telefon mobil si internet cand noi nu avem apa calda, stam pe intuneric si murim de foame. In 10 ani de acum ? S.F.-uri domnule, fugi de aici.
A fost numai lapte si miere ? Cat a durat prabusirea ? Dar refacerea ? Cum ar fi evoluat societatea daca nu ar fi venit mineriadele ? Daca nu s-ar fi grabit Ilici si gasca de comunisti ajutati de amicii de la est sa se bage in fata ? Cum s-ar intampla daca fenomenul s-ar petrece la nivel global ? Si n-ar mai avea cine sa-i sprijine pe cei care vor incerca sa "fure" o rasturnare de sistem in folosul propriu ? Si apoi sa traga inapoi educatia, cercetarea si stiinta pentru a indobitoci lumea cu consumerism prin intermediul mass-media ?
Credeam ca noi, ca romani, ar trebui sa fim mai deschisi la minte. Sa fi invatat ceva din lectiile ultimilor ani. Ca totul e posibil daca vrei. Ca trebuie sa inveti sa faci diferenta intre adevarat si fals. Ca e pacat sa iei teapa de la Caritas. Si sa pui apoi botul la FNI. Doar pentru a repeta din nou povestea afirmand ca imobiliarele "doar creste" si nu are cum sa scada.
Multe persoane au inteles din optimismul meu ca daca pica sistemul actual azi, maine ne reformam si ne regularizam si totul e lapte si miere. N-am insistat niciodata ca revenirea se va desfasura brusc si fara unele sacrificii. Ca nici atunci n-a fost roz si bine instantaneu, ci a urmat o perioada de crestere treptata. Insa colapsul s-a desfasurat destul de rapid. Am incercat sa arat ca la fel ca atunci, impactul social va fi major si prabusirea se va intampla peste noapte. Si in ciuda faptului ca acum oamenii se tem de un nou colaps, unii il vad totusi ca un eveniment benefic. Cei care au inteles ca poate fi si mai bine de atat. Cei care doresc la o lume mai buna si sunt aratati cu degetul drept visatori. Pentru ca "sistemul" de acum nu are cum sa pice, nu-i asa ?
Pesimistii pot spune ca de atunci am ramas rataciti in tranzitie, daca ne comparam noi de acum cu vecinii din vest de acum. Dar daca ne vom compara cu noi cei din perioada comunista, devine clar ca in aproximativ cativa ani depasisem deja nivelul de trai de atunci. Iar acum putem spune ca suntem la "ani-lumina" de 1989. Cu toata coruptia, jaful si manipularile de care ne plangem si care ne-au pus bete in roate. Putem sa ne imaginam oare care ar fi fost dezvoltarea daca acestea ar fi fost eliminate de tot atunci ?
Apoi, nu e corect sa privim acum lucrurile ca si cum am fi in exteriorul sistemului. Analizand cu actualele cunostinte, ceea ce traiam si gandeam atunci. Cati din cei care traiau in epoca comunista stiau ce se intampla in vest ? Mai ales cei care erau bombardati zilnic cu manipulari, cu cincinale, cu realizarile partidului si cate si mai cate. Care nu iesisera din tara si nu aveau termen de comparatie decat in ideea "legendelor" si povestilor de la altii. Care visau la un sistem mai bun, dar nu si-l puteau imagina. Care voiau sa scape de Ceausescu dar tremurau la gandul unei revolte si haosului cauzat de prabusirea comunismului.
S-ar putea sa avem niste surprize, la fel cum au avut si cei de atunci. Tin minte ca in timp ce se intampla, totusi multora nu le venea sa creada ca e real. Se uitau la televizor si erau pur si simplu blocati. Chiar si dupa lichidarea de urgenta a cuplului Ceausescu pentru musamalizarea treburilor si eliminarea indoielilor. Incearcati sa va aduceti aminte de acele momente, daca le-ati trait in tara si erati suficient de mari sa vi le amintiti. Sentimentul de incredibil era extrem de puternic in randul oamenilor normali.
Cam asa vedem si noi lucrurile acum, de pe aceasta planeta amarata, o picatura intr-un univers infinit, mult mai mica decat era atunci Romania fata de restul globului. Multi nici macar nu putem sa ne imaginam ca poate exista si altceva. Iar cei care vorbesc despre asta suna de multe ori utopic si neconvingator.
Din pacate si eu ca si voi, sunt in sistem. Si chiar daca unii reusesc sa isi fac o idee despre ce ar putea fi, le e uneori greu sa explice si altora despre asta. La fel ca si cei care pe vremea comunistilor vizitau o tara vestica, citeau un ziar strain sau ascultau emisiuni radio din afara. Incercand apoi sa explice vecinilor cam cum se intampla lucrurile in alte parti, ca au fost deja "revolutii" asemanatoare in alte tari si se apropie si randul nostru. Semnele se adunau si unii stiau ca va urma. Curand. Poate nu in 87 cand s-a incercat la Brasov prima revolta spontana si inabusita. Poate nu in primavara lui 1989 cand s-a intamplat la unguri. Dar pentru unii era din ce mai clar ca nu mai dureaza mult, chiar daca nu reuseau sa-i convinga de asta si pe restul majoritatii.
In final, incerc sa inchei intr-o nota optimista. Si pentru "pesimistii" de meserie, repet: nici acum 20 de ani nu s-a sfarsit lumea. Decat pentru ceasca si inca cativa. Mda, ca sa vezi inca o coincidenta. Imediat sunt exact 20 de ani de atunci. N-ar fi frumos sa ne prinda aniversarea in mijlocul unei alte "revolutii" ? Una adevarata de data asta... ;)
Postări
