sâmbătă, 12 septembrie 2009

Cand negru e de fapt alb

Se nasc deseori intrebari despre ce ar trebui sa faca cei de la putere pentru a ajuta cat mai bine populatia pentru a trece prin criza actuala. Apoi apar, evident, cate capete atatea pareri. Si fiecare vede lucrurile in alt fel.

Ca in bancul cu pisica si cu vaca. Nu oricine te bagă în rahat îti vrea răul si nu oricine te scoate din rahat iti vrea binele. Asa cum va explicam si in postul despre euro, uneori raul e necesar si alteori binele e cel care face mai mult rau.

Sa zicem ca esti un personaj politic sau economic cu putere de decizie, unul din acei 5% care nu sunt interesati doar de manevre, invarteli si profit de pe urma functiei obtinute. O persoana care chiar vrea sa-si ajute semenii dintr-o motivatie pe care cei din jur o considera de multe ori naiva. Care are suficient cap cat sa priceapa ca actualul sistem e pe duca si vrea sa ajute cat mai mult lumea in aceasta tranzitie.

Avem cateva variante posibile. In momentul in care esti intr-o tara mica, nevoita sa se incline dupa cum bate vantul si dupa cum o imping interesele celor mari, situatia e un pic cam trista. Cu un job in genul lui Isaresu, ca tot s-a discutat de el zilele astea, mare lucru nu poti face. Decat sa atenuezi pe cat posibil loviturile incasate. Sa incerci sa linistesti lumea chiar si in cazul in care ajungi sa te faci de ras. Sa acorzi pe cat posibil sprijin celor mari si orientati spre bine, fara a atrage insa prea tare mania celor mari si care nu vor deloc binele tarii tale. Romania are sute de ani de experienta in situatia asta de tara mica la rascruce de imperii, asa ca nu mai e nevoie sa explic ce si cum.

O alta varianta e cea in care faci parte deja dintr-un sistem mai mare, cu putere de influenta si de decizie proprie. Sa zicem ca esti un politician care vrei sa ajuti lumea spunand lucrurilor pe nume si incercand sa arati greselile care se fac in jurul tau. Sperand ca oamenii sa te asculte, sa inteleaga ceea ce se petrece si sa pornesti de acolo schimbarea. In genul Ron Paul ca tot l-am mai dat exemplu pe aici. Care se lupta saracul de vreo cativa ani cu morile de vant, pe care presa oficiala il ridiculizeaza si multi oameni nu-l inteleg.

Apoi ar mai si posibilitatea "infiltrarii". Sa zicem ca Obama ar fi un astfel de personaj, care a reusit sa castige increderea celor mari si sa ajunga sus in ciuda piedicilor. Sa zicem ca nu esti o marioneta in mana celor mari cum te acuza unii, ci doar joci acest rol pentru a-ti atinge scopul. Si ajungi sus, iar lumea are incredere in tine si asteapta sa vada ce masuri vei lua. Si constata cu stupoare ca aparent ii ajuti in continuare pe cei de sus si continui sa le faci jocul, ba chiar ii incurajezi.

Hmm, oare ce ar fi facut daca chiar ai o viziune completa si ai vrea sa ajuti omenirea ? Sa iesi in fata si sa spui lucrurilor pe nume dupa ce ai reusit sa ajungi la un asa nivel unde ar duce ? La pierderea busca a credibilitatii si transformarea in principal subiect de misto al presei ? Pierderea suportului din partea a 90% din oameni care nu sunt inca pregatiti sa auda asa ceva ? Dar in cazul in care oamenii te luau in serios ? Anarhie pe strazi si revolte ? Crash economic instantaneu si o lume in haos ? Sau un deznodamant a la JFK ?

Ok, sa zicem sa s-ar fi putut incerca niste legi sau reglementari, elimina niste pierderi si scaderea cheltuielilor. Sa zicem ca tentativele de reparatie ar fi trecut prin legislativul corupt si executivul chiar le-ar fi pus in vigoare. Pai si reglementarile la ce ar fi ajutat ? Prelungirea agoniei si pastrarea in picioare a vechiului sistem ? Inca niste ani de lupte pana ce baietii veseli gaseau modalitatile de ocolire sau eliminare ale restrictiilor si apoi chin din nou ?

Nu cumva e mult mai utila o atitudine de genul "go with the flow" ? Ba chiar sa dai un branci in directia accelerarii sistemului care sta sa pice ? Vreti sa furati ? Ok, furati cat puteti, pana vede tot omul ce faceti si ia atitudine. Pana invata toti sa fure sau nu mai aveti de la cine fura. Vreti bani ? Ok, luati TARP si Quantitative Easing si inflatie pana facem dolarul praf si banii aia nu mai valoreaza nimic. Vreti bule si speculatii ? Ok, speculati pana nu mai puteti si manipulati si burse si tot pana va iese pe nas.

In lacomia care-i caracterizeaza si-o fac cu mana lor pana la urma. Mult mai repede decat am fi reusit noi prin metodele clasice. E greu asadar de inteles. E si mai greu de obicei de ales calea corecta. Ce am vrut sa demonstrez cu asta ? Ca nu totdeauna lucrurile sunt asa cum par. Ca uneori e bine sa dam un pas in spate si sa mai aruncam o privire inainte sa dam cu pietre. Poate asa reusim sa vedem lucrurile de la un alt nivel. Dar mai ales sa intelegem ca poate nu toti cei de sus sunt asa de prosti sau rau intentionati cum par la prima vedere... :)

4 comentarii:

  1. Am cugetat la ideea ta si nu cred ca e adevarata. Riscul de a scapa de sub control societatea, ducand-o spre o criza accentuata, este prea mare. Si aici vorbesc despre razboaie, haos etc. Iar la capacitatea militara de azi, poate insemna sfarsitul umanitatii si vietii pe Pamant.

    Mult mai sigur ar fi fost ca liderii mondiali sa inceapa o campanie media, cu cativa ani inainte, in care sa explice oamenilor ca s-a ajuns la limita actualului sistem si va trebui sa trecem la altul. In pace, etc.

    Teoria mea este ca cei care conduc lumea sunt incompetenti (datorita educatiei economice) si short-sighted si chiar nu au alternative.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dane, intelg ce vrei sa zici. Chiar inteleg. Traiam cu aceleasi temeri acum un an si ceva cand studiam intens pe tema Peak Oil si a iminentei crize economice.

    Tunelul e intunecos, dar la capat exista lumina. Mult mai stralucitoare decat felinarele amarate cu care am fost obisnuiti pana acum cativa ani si care acum palpaie saracele tot mai anemic.

    Pe masura ce avansezi si citesti tot mai mult, incepi sa dai la o parte straturile de manipulare, unul dupa altul, la fel ca foile unei cepe. Logica si stiinta te pot duce pana la un punct, moment in care trebuie sa ai un pic de incredere. Odata ce treci de punctul respectiv, lucrurile arata cu totul altfel.

    Stiu, te-am pierdut pe parcurs. Suna deja prea filozofic, probabil din cauza ca asa si este. Se vrea doar ca o incurajare. Nu toti cei de la varf sunt prosti si rau intentionati, chiar daca majoritatea coplesitoare ne indica acest lucru. Exista alternative. Si oameni care le cunosc si care muncesc deja pentru a le implementa. Hai, ca nu mai dureaza mult... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Pe de alta parte m-am intrebat si eu acum ceva timp: daca e asa de clar ca sistemul monetar/economic actual (exponential) a ajuns la limita, iar limita asta este "built-in" atunci multi (inclusiv Keynes) ar fi trebuit sa intuiasca sfarsitul sistemului si sa caute alternative cu zeci de ani inainte.

    RăspundețiȘtergere
  4. Teoria lui Keynes a avut multe gauri de la inceput.

    Iar membrii scolii austriece au tot explicat lucruile astea in ultimul secol si au atras atentia asupra finalului.

    Vezi linkurile pe care le pusesem la lectura obligatorie.

    Ultimul dintre adeptii scolii austriece este Peter Schiff, unul din cei care au prezis cel mai corect si actuala criza.

    RăspundețiȘtergere