vineri, 28 august 2009

Alternative monetare - banii ca marfa si RMO 100%

Episodul opt, pentru cine le-a urmarit si pe cele anterioare. Despre cum ar functiona un sistem monetar daca banii ar fi o simpla marfa. Ca introducere, subiectul rezervelor bancare l-am mai atacat o data aici. Si am recomandat si materialele acestea ca lectura obligatorie. Iar azi voi incerca o alta abordare.

Spuneam ca in momentul in care Gigel se duce la banca si depune 1000 euro, banca vireaza ca rezerva la BNR o parte din ei. Partea asta e numita RMO sau rezerva minima obligatorie. La un RMO de 10% inseamna ca 100 euro raman la BNR si 900 de euro raman bancii sa-i dea drept credit altora. Iar de aici incep sa apara belele asa cum am mai explicat.

Ca metoda de rezolvare a acestor probleme unele voci sustin implementarea unui sistem de RMO 100%. Adica banca sa pastreze la seif cei 1000 de euro ai lui Gigel in loc sa dea imprumuturi prost gandite altora si sa riste astfel sa piarda niste bani care de fapt nu-i apartin.

Pentru a pricepe mai bine aceaste lucruri, putem sa ne imaginam cum ar functiona banii ca o marfa. Sa zicem ca Gigel are de fapt grau in loc de bani. El tine graul la un depozit si plateste depozitului pentru a-i pastra in bune conditii cerealele. Iar apropo de articolul precedent, daca afla "zvonuri" ca baietii au soareci care se dau la cerealele lui, le muta in alta parte si gata. Fara prea multe menajamente si fara teama ca "submineaza sistemul"... :)

Apoi sa zicem ca o brutarie are nevoie de niste "grau imprumut". Trateaza cu Gigel si se inteleg la conditii. Acesta aranjeaza la depozit sa trimita graul la brutarie contra unui comision sa zicem de 1%, iar dupa ce painea a fost vanduta brutaria returneaza ceea ce a primit plus un "bonus" sa zicem de 10% pentru ajutorul acordat. La final, Gigel mai plateste 1% pentru returnarea graului si inca 1% pentru stocare, ramane cu un castig de 7% si toata lumea e fericita.

Principala diferenta fata de sistemul bancar: depozitul de grau e una, iar brutaria e alta. Daca proprietarul graului vrea sa dea cerealele la brutarie contra unui comision, atunci o face pe riscul sau in cazul in care brutaria nu mai poate returna imprumutul. Daca vrea sa-si angajeze un intermediar care sa-i gaseasca niste brutarii profitabile deja a pierdut controlul si risca sa piarda totul daca intermediarul ia decizii gresite. Si mai rau e cand intermediarul apreciaza gresit lucrurile si iau tzeapa in felul asta o gramada de proprietari de grau, nu doar unul.

Ideea e ca in momentul in care chiar cei de la depozitul de grau se apuca de "intermedieri" de genul asta treburile incep sa scape de sub control. Administratorul depozitului e tentat sa bage mana tot mai adanc in graul care il are la dispozitie si riscurile cresc exponential. Iar cand depozitul de grau devine si intermediar si brutarie atunci nici naiba nu mai poate rezolva situatia "in caz de necaz".

Separarea riscurilor. Asta e logica celor care propun un RMO 100%. Separarea celor care fac depozitarea de cei care fac investitiile. Separarea dintre cei care pastreaza banii si cei care se joaca cu ei la bursa. Intre cei care au grija de bani si PRIMESC de la proprietar un comision pentru asta. Si cei care folosesc sau investesc banii respectivi si DAU proprietarului un comision in schimb.

Ca lectie a crizei din anii 30 a fost data exact o legislatie de genul acesta, asa-numitul Glass-Steagall act din 1933 care a functionat pana in 1999 cand a fost considerat demodat si abolit. Acest act facea distinctia intre bancile comerciale si cele de investitii. Pentru ca acestea sunt exact ca uleiul si apa: doua chestii care nu se amesteca. Din pacate anularea legislatiei respective acum 10 ani a dat si ea un ajutor semnificativ la nebunia la care asistam azi. Sistemul si asa imperfect a primit inca o lovitura sub centura...

In concluzie, ideea cu RMO 100% e o varianta teoretic mai buna decat ce avem acum. Nu e un sistem infailibil, ba e chiar departe de a fi perfect. Ne arata insa cum putem privi lucrurile daca am socoti banii ca o marfa. Ne arata ca baietii veseli din sistemul financiar actual au inversat un pic treburile. Astfel incat cel care depune marfa la "depozit" asteapta acum "comisioane" din partea celor care ar trebui sa fie responsabili doar cu stocarea si manipularea.

Asta a dus la pretentii tot mai mari, la cresterea riscurilor si la promisiuni tot mai greu de onorat, care implicau o crestere infinita pe care normal nici o "marfa" nu o putea realiza. In 1971 s-a produs decuplarea finala de la marfa pastrata in banci si atunci s-a dat drumul din lesa si asa slabita productiei de bani virtuali. Care se bazeaza pe crestere infinita, pe mai mult, pe mereu mai mult, pe datorii si pe scheme piramidale. Ceva mai longevive decat la Caritas sau la Madoff, dar tot din aceeasi categorie. Bani fara suport inmultiti tot mai puternic dupa 1999 cand s-a incercat din nou amestecarea uleiului cu apa pana ce jucaria a facut poc cu totul... :)

14 comentarii:

  1. "Separarea riscurilor. Asta e logica celor care propun un RMO 100%. Separarea celor care fac depozitarea de cei care fac investitiile."

    Sau - mai simplu, si logic, in ultima instanta - includerea serviciilor bancare in categoria serviciilor de utilităţi publice (de interes public general), alaturi de (si citez din "Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice"):

    a) alimentarea cu apă;
    b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
    c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
    d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat;
    e) salubrizarea localităţilor;
    f) iluminatul public;
    g) transportul public.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mda, exemplele gresite sunt multe:

    Despite the support of many analysts, there were plenty of critics, including myself, who felt that the clash of styles would prevent the company from performing to its potential. I believe the culture clash is related to the risk tolerance differentiation between the two firms by the nature of their businesses. Based on the results of J.P.Morgan Chase & Co. since the merger, the critics are correct as the company’s stock price has lost over a third of its value, a total of 10,000 people have been laid off, and the company has only been able to post one quarter of positive earnings. While one could argue the transition period phenomenon, I feel that that [B]the difference in the risk tolerance levels[/B] will prevent the new firm from ever achieving the synergies the financial world was expecting.

    Cei care depoziteaza bani au un mod de gandire total diferit de cei care se joaca cu ei la bursa. Cei care au in natura lor riscul si jocul cu focul, n-ar trebui amestecati cu cei care pentru pastrarea in siguranta a banilor clientilor trebuie sa dea dovada de prudenta si seriozitate. Din pacate, exact amestecuri din acestea au avut loc:

    In 1999, Fleet acquired BankBoston, forming the FleetBoston Financial Corporation. The end result was a bad mix of business between commercial and investment banking within Fleet. As Nancy Bush, analyst at Ryan Beck & Co., stated: “Fleet needs to make the investment bank business work better with the rest of the company. The resignations of key Robertson Stephens executives shows the difficulty of buying an investment bank and bringing that culture into the mix.”

    At Fleet’s 2002 annual shareholder meeting, Chad Gifford, CEO of Fleet, announced that Fleet would go back to focusing in on its more traditional lines of business. His comment clearly reflects how the lack of synergy along with the culture clashes between the two institutions was hurting the FleetBoston Financial Corporation. I feel that the variance in risk tolerance between the investment bank and the commercial bank magnified the culture clash, which resulted in the lack of synergy.


    Exact asta e rolul unui RMO-ul de 100%: interzice bancii sa se atinga de banii depusi la ea in cont. Indiferent in ce scop, pentru creditare, reinvestire sau altceva. :)

    Pentru ca pur si simplu nu poti sa pui lupul paznic la oi... ;)

    In sensul acesta, includerea serviciilor respective in cele de utilitati ar avea sens, daca asta n-ar insemna cresterea birocratiei si amestecul si mai mare al statului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Flavian, rasunde-mi la o intrebare ?
    De ce sa ia o banca bani in depozit daca are RMO 100% Ce sa faca cu ei?
    Cred ca tu nu intelegi sistemul rezervelor minime.

    RăspundețiȘtergere
  4. M-am chinuit sa dau exemplul cu depozitul de grau tocmai pentru a arata ca nici ei nu umbla la marfa clientului. Si in cazul acesta se poate pune aceeasi intrebare: de ce ia depozitul graul de la agricultor ? Ce sa faca cu el ? Sa-l tina in pastrare si sa aibe grije sa nu dispara prin furt sau prin investitii aiurea. Atat trebuie sa faca si sa o faca cum trebuie. Contra unui comision, evident.

    Iar legatura intre RMO si faptul ca o banca e tentata sa bage tot mai adanc mana in depozitele clientilor sai in momentul in care i se da acest drept, mie mi se pare destul de clara. Pentru ca exact asta e rolul unui RMO-ul de 100%: interzice bancii sa se atinga de banii depusi la ea in cont. Indiferent in ce scop, pentru creditare, reinvestire sau altceva.

    Inteleg foarte bine ca exista si dezavantaje. De aceea spuneam si eu in concluzie ca nu e un sistem infailibil, ba e chiar departe de a fi perfect. Insa pune oamenii pe ganduri si ii face sa inteleaga cum merg lucrurile.

    Si e doar una din alternative, mai sunt vreo 7 episoade din seria asta in care am discutat si de aur si mai urmeaza si altele...

    Pana la urma tot gasim noi o varianta mai buna, ca asa nu mai merge.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce propui tu functioneaza si acum. Se numeste " caseta de valori". Platesti comision si depozitezi banii.

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim, o observatie foarte corecta.

    Daca ar intelege mai multi lucrurile astea si diferenta intre o casuta de valori si depozit, poate ar pricepe si cum ar arata un sistem bazat pe 100% RMO... :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Flavian,

    Eu cred ca nu cunosti exact modul cum functioneaza sistemul RMO acum.

    O economie ca sa creasca are nevoie si de cresterea masei monetare. Stau si ma intreb, in cazul in care RMO este 100%, cine si cum creeaza si pune in circulatie moneda cand economia are nevoie de ei?? Cui ii da si pe ce criterii??

    Iti repet, inainte de a propune schimbari de sistem, e bine sa intelegi cum functioneaza sitemul actual. Cred ca trebuie sa citesti mai mult pe tema asta.

    RăspundețiȘtergere
  8. Pentru Zexe si altii care se grabesc sa-si expuna parerea despre ceea ce stiu sau inteleg eu, rog intai sa cititi mai atent ceea ce scriu si sa nu va grabiti sa trageti concluzii superficiale.

    In ceea ce priveste economia, aceasta a crescut destul bazata pe inflatie, risipirea resurselor si inmultirea exponentiala a populatiei, iar de acum va trebui sa o lasam mai usor cu umflarea baloanelor. Asta apropo de cresterea fara de care unii nu-si pot imagina un sistem economic.

    Apoi, punerea in circulatie a unei monede nu are nici o legatura cu sistemul RMO. Sistemul RMO e intr-adevar vinovat si de cresterea virtuala a masei monetare, dar nici in ziua de azi nu sunt bancile cele care se ocupa de emiterea de moneda si reglementarea ei.

    RăspundețiȘtergere
  9. Flavian

    Nu vreau in niciun fel sa crezi ca ma reped sa trag concluzii. Eu lucrez in trezorerie de banca si am studiat mult pe tema asta (nu vorbesc de ceea ce am invatat la facultate, care e egal cu zero).

    Tin sa te contrazic. Tocmai bancile comerciale sunt responsabile pentru creearea de masa monetara, atunci cand acorda credite - si asta datorita leverage-ului permis de RMO (asta chiar scrie in orice carte de finanate banci). Normal, izvorul creditului in economie tot banca centrala ramane, dar creditul ajunge in economia reala prin bancile comerciale, care sunt direct interesate sa plaseze banii in proiecte viabile, ca doar vor sa si-i ia inapoi, nu?

    In cazul sistemului propus de tine ma gandesc ca bancile comerciale nu ar mai avea niciun rol iar economia va fi creditata exclusiv de banca centrala. Aici intervin multe probleme, prea multe pentru a fi discutate aici, dar supun atentiei tale doar un singur aspect:

    Cine garanteaza ca banul va merge acolo unde trebuie in economie pe criterii de concurenta si eficienta? Ar fi ca si cum am avea o economia planificata de tip comunist, ori se stie ca in general statul e cel mai prost gestionar de resurse, ca sa nu zic mai mult. O banca comerciala are un actionar pe care il intereseaza unde plaseaza banii, o banca centrala are banii pe care ii tipareste, poate sa ii dea oriunde ca vorba aia, sunt free...e pericol. Uite si tu cum se cheltuieste banul public pretutindeni in lume, si ai sa intelegi.

    Nu zic ca sistemul actual e cel mai bun, dar cu siguranta e mai bun decat cel cu RMO 100%.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ok Zexe, am inteles punctul tau de vedere. O sa raspund mai pe larg la el intr-o continuare a acestui post.

    RăspundețiȘtergere
  11. Banii sunt recunoscuti in literatura de specialitate ca marfa universala, abstracta. Inflatia insa este acel defect al insasi marfii ca produs concret, anume ca este supraevaluata de catre resorturile de marketing. In acelasi fel valoarea banului este supraevaluata si in raportl de schimb omul de rand este fraierit. Asta e alternativa moderna la sclavagismul classic. In loc de amenintare sclavul contemporan este pacalit .

    RăspundețiȘtergere
  12. Mda, manipularea. Ce ne-am face fara ea... :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Exemplul cu depozitul de grau este neinspirat. In realitate exista pierderi peste tot. Numai in sistemul bancar nu exista pierderi, tocmai pentru ca lucreaza cu abstractiuni. Nu ma refer la deciziile proaste ale unor banci comerciale care investesc aiurea si pierd (vorba bine, ca au grija dup-aia sa-si recupereze banii din alte surse). Daca stau bine si ma gandesc, cred ca - spre deosebire de Zexe, eu nu cred ca sistemul financiar ar trebui sa aiba rol de investitor. Rostul banilor sta in fluidizarea schimburilor comerciale, atat. Poate ca n-ar strica sa revizitam conceptia medievala conform careia dobanda este un instrument diabolic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, graul se deterioreaza in schimb. Pierderi exista si in sistemul bancar, dar de alta natura. Nu doar investitii proaste, ci si "soriceii" care lucreaza la banca au prostul obicei sa mai pape din banii stocati acolo. Fie ca vorbim de furt simplu, acordare de credite la cunoscuti, alcatuirea de dosare false etc. Da, rostul banilor este de fluidizare, restul e cancan... :)

      Ștergere