joi, 12 martie 2009

Investitii in ferme

Incep azi detalierea articolului despre aur, ferme si petrol. Spuneam acolo ca fermele pot reprezenta generic orice de la o simpla casuta la tara cu o sera de legume si cateva gaini pana la o adevarata ferma cu utilaje si dotari de ultima ora. Fiecare dupa buget, dupa posibilitati si dupa dorinta de a face o mica asigurare pentru el, familia lui sau pur si simplu pentru profit si pentru a nu-si pierde banii la burse sau in falimente bancare.

De ce ferme ? Simplu. Pentru ca indiferent daca are sau nu bani de distractie, de rate la banca sau de orice altceva, omul trebuie sa-si satisfaca nevoile primare. Iar mancarea e una dintre ele.

De aceea pe timp de criza alimentele nu se ieftinesc ci din contra, incep sa se scumpeasca. Deoarece o parte din firmele care produceau, procesau ori distribuiau alimente incep sa fie afectate de criza, incep sa apara probleme in lantul de la producator la client. Asta poate insemna ca unii stau cu marfa nevanduta intrand in faliment, in schimb ce altii mor de foame.

Criza va afecta in special zonele cu o agricultura puternic industrializata si centralizata, care sunt dependente de o infrastructura care sa functioneze ceas pentru a reusi distributia de produse. De la depozitele producatorilor sau procesatorilor, la firmele de transporturi, pana la marile supermarketuri fiecare rotita trebuie sa se invarta. O greva a transportatorilor, un protest al sindicalistilor, un mare producator intrat in probleme tehnologice, un supermarket inchis din lipsa de finantare si deja pot aparea probleme pentru un oras sau o zona intreaga care depindea de produsele respective.

De aceea ideea de a investi in agricultura si alimentatie apare tot mai des in ultima vreme. Aveti mai jos cateva exemple.

Ferme la nivel de mic investitor:

Criza ne trimite la ţară

Loviţi de probleme financiare şi credite bancare, tot mai mulţi români încep să ia în calcul varianta mutării la ţară şi a deschiderii unei mici afaceri de familie. La peste 30 de ani de la momentul în care Nicolae Ceauşescu iniţia proiectul intitulat „Sistematizarea” şi sute de mii de ţărani erau trimişi forţat la oraşe să pună umărul la „dezvoltarea socială multilaterală” a ţării, o parte a urmaşilor acestora se gândesc să se întoarcă la lucrul pământului, având la doi paşi spectrul ameninţător al crizei economice. Loviţi de lipsuri, împovăraţi de credite bancare ori cu afaceri prăbuşite, unii români de la oraş s-ar putea îndrepta, în perioada care urmează, spre sate.

Ferme la nivel de mare investitor:

Jim Rogers says "Go become a Farmer!"

Mujicul Sterligov

Un taran rus spune ca detine secretul iesirii Rusiei din criza. Gherman Sterligov propune un sistem non-cash, un fel de bursa de marfuri in sistem barter, care nu ar depinde de dolar, euro sau rubla. Dar Sterligov nu e, totusi, un taran oarecare. Povestea lui – Sterligov a fost unul dintre primii milionari ai Rusiei de dupa Razboiul Rece – l-a transformat in cel mai mediatizat taran din lume.

Mai nou, printre multimea de treburi obisnuite ale unui fermier, Gherman Sterligov isi permite sa faca previziuni economice, estimand ca agricultura si terenurile vor deveni noul „petrol“ al oligarhilor rusi: „Multi cauta teren si vaci acum. Metalele nu mai au nici o valoare. Vacile, oile, caprele, cerealele, uleiul de masline, mierea de albine s-au transformat in aur“.

Inchei aici acest articol pe tema fermelor. Am inceput cu agricultura pentru ca in acest caz oricine poate intelege de ce recomand asa ceva. Majoritatea stiu despre cozile la paine sau supa din marea criza a anilor 30. E drept ca actuala tranzitie nu se poate compara cu marea depresiune. Ceea ce vom experimenta acum este cu totul diferit si desi de data asta tranzitia va fi mai rapida, nu strica sa luam niste minime masuri de protectie pentru momentul in care banii vor deveni simple hartii fara valoare...

"Only after the last tree has been cut down.
Only after the last river has been poisoned.
Only after the last fish has been caught.
Only then will you find that money cannot be eaten."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu