Sase prieteni pe o insula aveau o gradina si un lac din care traiau linistiti. Produceau 100 paini si 100 pesti, iar pentru schimburi foloseau 200 de hartiute de hartie. Fiecare muncea, isi vedea de treaba lui si obtinea astfel zilnic o paine si un peste. Indiferent daca era pescar, agricultor sau brutar primea doua bucatele de hartie ce le putea schimba pe o paine sau un peste. Intr-o zi, celui care avea pe langa meseria de brutar si rolul de a avea grija de hartiute i-a venit o idee. In loc sa produca paine, s-a gandit ca ar fi mai simplu sa produca inca o bucatica de hartie. Au aparut asadar 201 de bucati de hartie cu care se imparteau painile si pestii. Lumea l-a inceput n-a observat diferenta, fiecare avea portia doar cu un pic mai mica iar cel care facuse hartiuta suplimentara manca si el o paine.
Lucrurile insa nu s-au oprit aici. Invatat ca poate manca fara sa munceasca, brutarul a mai imprimat cateva hartiute. Ba i-a povestit ideea sa si unui amic mai bun. In curand, pe insula erau 400 de bucati de hartie. De produs nu se mai produceau chiar 100 paini si 100 pesti, pentru ca tot mai multi preferau sa produca bani sau sa ii primeasca fara sa munceasca. Treptat, cei sase de pe insula au observat ca nu mai puteau schimba o hartiuta cu un peste sau o paine. Ci reuseau sa mai ia doar o jumatate de peste sau o jumatate de paine. Oamenii incepeau sa devina tot mai nemultumiti. Si-au dat seama ca nu mai merge asa, ca trebuie schimbat ceva si s-au adunat sa discute.
Unul dintre ei incerca sa le explice ca sistemul e gresit, ca nu-i normal sa produci doar hartiute sau sa le primesti pe degeaba, dar nu reuseau nicicum sa se inteleaga. In cele din urma au zis asa: Vreti solutii ? Vreti schimbari ? Hai sa votam. Suntem 6 prieteni la o masa: un student, un pensionar, un somer, un bugetar, un infirm si un muncitor. Sa-si spuna fiecare pararea si apoi sa luam o decizie in mod democratic. Si s-a votat. Cu majoritate de 5 la 1 ca muncitorul sa lucreze mai mult si sa i se retina in plus cateva hartiute pentru a fi distribuite celorlalti, astfel ca sa le fie tuturor mai bine. Evident, ca de obicei, este intamplatoare orice asemanare cu o tara in care exista 18 milioane de majori cu drept de vot, 3 milioane angajati in sector privat, 5 milioane pensionari si 1,5 milioane bugetari.
Ideea acestui articol despre valoarea banilor se cristaliza de cateva zile, dar am ajuns la forma finala dupa ce pointiv imi semnala pe un forum comentariul celor de la ING intr-un
articol in care se chinuiau sa explice modul de functionare al monedelor alternative. Cele de care am mai vorbit si noi pe
AICI. Fraza cheie este asta:
Spre deosebire de monedele nationale, a caror valoare in mod obisnuit creste odata cu trecerea timpului, au existat anumite monede alternative a caror putere de cumparare se deteroria. Aceasta se intampla datorita necesitatii aplicarii periodice (de exemplu saptamanal), contra cost, a unor stampile pe bancotele respective. Evident ca cea mai tare parte este aia cu aprecierea monedelor nationale odata cu trecerea timpului. Sunt sigur ca au uitat sa mentioneze graficul asta:

Apoi, revenind la partea cu monedele alternative. Asa cum cititorii mai vechi si mai curiosii stiu probabil deja, avem exemplul
GOGO unde se explica pas cu pas modul in care se poate face introducerea in circulatie a unor astfel de bani. In cazul GOGO taxa anuala era de 5% iar banii nu aveau nevoie de stampile sau timbre ci pur si simplu erau schimbati atunci cand expirau. Dar principala diferenta intre deprecierea monedelor alternative si a celor nationale este de fapt modul in care se realizeaza aceasta.
La cele nationale inflatia e variabila si se face pe ascuns. Pur si simplu BNR tipareste cat si cum are chef, iar oamenii merg la noroc. Intr-un an poti sa ai inflatie 5% in alt an 50% sau chiar mai mult. In anii 90 tipareau in draci, acuma s-au mai calmat, in speranta aderarii la euro. Cand s-o spulbera si iluzia asta, s-ar putea sa inceapa iar tiparirea dupa ureche. La monedele alternative deprecierea e fixa si e la vedere. Pur si simplu stii ca atunci cand iei moneda, peste 1 an aceasta va valora FIX cu 5% mai putin sau cu cat se stabileste valoarea timbrului respectiv. Poti sa-ti faci un calcul, sa rotesti banii si sa ai in vedere "taxarea" respectiva, pentru ca ii cunosti exact dimensiunea.
Bancile nationale oscileaza asadar. Unele vand iluzia ca banii sunt un mijloc de pastrare a valorii muncii depuse, dar iti fura valoarea muncii de sub saltea fara sa se mai chinuie sa-ti intre in casa ca hotii "normali". Altele recunosc inflationarea si indeamna oamenii sa bage banii la banci, unde chipurile primesc dobanda. Iar de aici incepe alt circ...
Dar cum am inceput cu o poveste, se cuvine sa incheiem cu un banc. Care e mult mai usor de inteles pentru cei care l-au mai auzit deja. Un tip mergea prin desert pe o camila, de vreo doua saptamani. Ramasese fara apa, fara mancare si suferea ingrozitor din cauza caldurii. La un moment dat, trece unul fugind pe langa el. Mai merge ce mai merge si vede pe altul alergand. Incercand sa afle care-i treaba, se ia dupa el si il întreaba:
- De ce fugi dom'le in halul asta?
- Pai alergand, se formeaza niste curenti în jurul meu, care fac racoare si nu mai sufar de caldură. E o idee noua, am auzit-o de la un tip pe nume Keynes.
- Interesanta, idee! Isi zice omul nostru.
Se suie pe camila si o indeamna sa mearga mult mai repede. Si intr-adevar se face mai racoare. La un moment dat camila obosita, incearca sa ia o pauza.
-Hmmm, isi zice omul, cred ca trebuie sa o mai stimulez cu cateva lovituri.
Ii da cateva bice si o convinge sa alerge din nou. Si merge el asa un timp, pana ce camila da iar semne de oboseala.
-Hmmm, isi zice omul, e clar ca iar are nevoie de un stimul. Ia sa-i mai trag eu cateva lovituri ca vad ca altfel nu merge treaba.
La un moment dat insa, camila terminata cade pur si simplu jos. Se uita omul la ea, incearcand sa o stimuleze iar cu cateva bice, sa faca cumva sa o scoale - nimic.
- Hmmm, isi zice el, se pare ca a inghetat de tot...
P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam
AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.